Guvernele și instituțiile financiare europene urmăresc îndeaproape situația, însă potrivit platformei media European Newsroom (enr), nu este totul atât de sumbru.

Luni, 20 martie, după criza de la Credit Suisse, a doua cea mai mare bancă elvețiană, politicienii şi liderii din sectorul financiar european au încercat să consolideze încrederea consumatorilor. Preluarea de urgență a acesteia de către UBS și problemele apărute la mai multe bănci regionale americane au alimentat îngrijorările cu privire la băncile din zona euro.

Problemele de la Credit Suisse și colapsul Silicon Valley Bank au creat îngrijorări

Potrivit consultanților europeni, în eventualitatea falimentului unei bănci din Uniunea Europeană se aplică o regulă conform căreia acţionarii şi ceilalţi creditori vor trebui să suporte o parte din pierderi. Primii care vor suporta pierderile unei bănci vor fi acţionarii. Dacă asta nu va fi suficient, vor fi nevoiţi să suporte pierderi şi deţinătorii de obligaţiuni subordonate, aşa-numitul capital AT1, relatează Agerpres.

În cazul Credit Suisse, deţinătorii de obligaţiuni AT1 vor pierde toți banii investiți. Pierderile se ridică la 16 miliarde de franci (16 miliarde de euro). Deţinătorii de acţiuni Credit Suisse vor fi nevoiţi să renunţe la o mare parte din banii lor investiţi, dar în schimb vor primi acţiuni UBS.

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE) s-a arătat optimistă că problemele de la Credit Suisse nu se vor răsfrânge asupra sistemului financiar din zona euro. Sectorul bancar european este rezistent, graţie poziţiilor solide de capital şi lichiditate, a spus Lagarde. În contextul actualelor tensiuni de pe piaţă, BCE este gata să susţină sistemul financiar cu lichidităţi, dacă va fi nevoie, şi să menţină funcţionarea lină a politicii monetare, a spus ea.

Băncile europene nu vor fi afectate de situația celor americane

Luni, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că impactul acestei crize asupra sistemului bancar italian va fi unul „nesemnificativ”.

„Cred că situaţia din Europa este sub control. Suntem în contact continuu cu autorităţile de reglementare şi suntem liniştiţi cu privire la sistemul bancar italian”, a spus acesta.

Guvernatorul Băncii Franţei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE, François Villeroy de Galhau, a declarat că băncileeuropene sunt într-o situaţie „extrem de solidă”, iar situaţia lor nu este similară cu cea a unor bănci americane.

„Băncile europene nu sunt în aceeaşi situaţie ca anumite bănci americane dintr-un motiv foarte simplu, acela că nu sunt supuse aceloraşi reguli”, a spus acesta.

Luni, 20 martie, Banca centrală a Sloveniei a anunţat că sistemele bancare din Europa şi Slovenia operează în mod solid, fără a fi afectate de turbulenţele de pe pieţele bancare din SUA şi Elveţia. „Sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu poziţii solide de capital şi lichiditate”, a adăugat Banca Sloveniei.

Instituția a asigurat că gama instrumentelor din arsenalul de politică monetară al BCE este suficient de amplă pentru a oferi sprijin de lichiditate sistemului financiar, atunci când va fi nevoie.