BNR nu lasă leul liber să se aprecieze. Accelerează boom-ul?
Este cât se poate de clar și de oficial: BNR nu dorește aprecierea leului. Cu alte cuvinte, ca să o spunem răspicat și pentru cei mai surzi dintre analiști, BNR nu lasă piața valutară liberă să funcționeze. Exact așa a procedat și în anii de boom economic. E bine să insistăm pe acest subiect pentru a nu auzi mai târziu remarci de genul “Dar noi nu am făcut nimic, cursul leului este liber” etc. etc.
De ce există tendința de apreciere a leului? Deoarece restul lumii, în special Europa, tipărește bani într-o veselie, iar dobânzile au devenit ridicol de mici la toate principalele monede internaționale. Efectul? Un tsunami de lichidități care pleacă de la principalele bănci centrale ale lumii, afectează economiile acestora și se revarsă și asupra piețelor emergente. Fenomenul ne afectează cu o oarecare întârziere, nu uitați că, ultima dată, pe noi ne-aprins febra boom-ului speculativ taman când Fed spunea stop și creștea dobânzile. Asta se întâmpla pe vremea când, cu maximă perspicacitate, ex-premierul Tăriceanu ne sfătuia să cumpărăm case în Florida, că sunt ieftine. Prin 2006-2007. Piața deja se prăbușise în SUA, dar la noi era euforie totală. Nimeni nu a înțeles mecanica valului inflaționist (să fim docți: transmisia internațională a ciclului economic): valul inflaționist lovește România târziu pe faza de boom, căci de asta suntem noi Periferie și ei Centru, și se retrage fix așa cum a și venit, din cauza golului creat în Centru.
Ce se întâmplă concret pe piața valutară din cauza politicii inflaționiste a marilor puteri? Crește cererea pentru monedele emergente, deoarece investitorii încearcă să-și pună averea la adăpost. În mod normal, pe o piață liberă, prețul acestor monede ar trebui să crească. Doar că băncile centrale din “lumea a doua” împiedică acest lucru. Ele intervin fie cumpărând valuta în exces și vânzând monedă locală, fie tipăresc pur și simplu bani, asortând politica monetară domestică la politica globală și mergând în tandem cu marile bănci centrale. Dacă nici asta nu se cheamă “convergență”, atunci pe bune că nu știu ce-ar mai putea însemna convergența…
În anii 2005-2008 BNR a intervenit pe piață, a cumpărat masiv valută și a pus în circulație lei; și-a triplat rezerva valutară; a triplat și cantitatea de lei din economie. Fără comentarii… s-a scris destul și știm cu toții ce a urmat.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




