Anul acesta, România a fost condusă de trei guverne, ceea ce a întârziat planurile de consolidare a economiei şi justiţiei. Investiţiile străine directe au scăzut masiv, la 1,1 miliarde de euro în primele nouă luni ale acestui an, de la nivelul record de 9,5 miliarde de euro în 2008, iar leul se situează aproape de minimul istoric.

‘Avem nevoie de un guvern care să pună în aplicare lucrurile pe care le promite. Lipsa de predictibilitate este cel mai important factor care influenţează negativ mediul de afaceri’, a declarat directorul diviziei din România a băncii austriece Raiffeisen Bank International, Steven van Groningen.

Încrederea investitorilor a scăzut, alimentând majorarea costurilor de împrumut şi împingând leul la un minim record de 4,652 lei pe euro la începutul lunii august. Volatilitatea a determinat Banca Naţională a României să oprească o serie de reduceri de dobândă, al căror scop era stimularea economiei.
De asemenea, costul asigurării datoriei pe cinci ani a României împotriva riscului de neplată prin contracte Credit Default Swaps a urcat la 2,28%, de la 2,06% la mijlocul lunii octombrie, minimul ultimilor doi ani.

‘Nu cred că actuala coaliţie de guvernare este conştientă de pericolele cu care se confruntă. Aceasta afectează investiţiile străine, întrucât companiile devin foarte suspicioase privind prezenţa într-o ţară în care nu ştiu la ce să se aştepte’, a declarat analistul Oxford Analytica, Michael Taylor.

Potrivit Bloomberg, scepticismul privind capacitatea Guvernului de a-şi respecta promisiunile agravează şi mai mult îngrijorările legate de înrăutăţirea situaţiei economice. Produsul Intern Brut (PIB) s-a contractat cu 0,5% în trimestrul al treilea, după o creştere de 0,5% în trimestrul precedent. În plus, potrivit studiului anual Ease of Doing Business realizat de Banca Mondială, România a coborât până pe locul 72 din 183 de ţări, sub Bulgaria şi Ungaria.
‘Faptul că acest an electoral se va încheia în curând este o veste bună, întrucât politicienii vor lăsa deoparte disputele politice şi vor aborda aspecte cheie’, a declarat Mark Mobius, manager care administrează active de 50 de miliarde de dolari la compania Templeton Asset Management. ‘Indiferent de formula Guvernului după vot, ne aşteptăm să asigure stabilitate şi predictibilitate pentru mediul de afaceri’, a adăugat Mobius.

Perspectiva unei victorii decisive a actualei coaliţii aflate la guvernare, care să-i confere premierului Victor Ponta suficientă susţinere parlamentară pentru a-şi pune în aplicare agenda, ar putea ajuta la câştigarea încrederii investitorilor, afirmă Gyula Toth, care participă la administrarea unor active de 400 de milioane de euro la firma Ithuba Capital din Viena.

‘Aşteptările sunt ca actualul guvern să câştige alegerile şi să ajungă la un acord cu FMI la scurt timp după, posibil chiar în primul trimestru. Dacă are loc o schimbare în acest scenariu, ar putea avea impact negativ’, a avertizat Toth. Atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedintele Traian Băsescu sunt de acord că România are nevoie de o înţelegere cu FMI şi UE anul viitor, după ce va expira actualul acord preventiv, semnat în 2011.

De asemenea, viitorul guvern trebuie să dezvolte infrastructura şi pieţele de capital, dar şi să îmbunătăţească legislaţia, afirmă Mobius şi directorul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Infrastructura României este printre cele mai slabe din UE, potrivit Băncii Mondiale. România, cu o suprafaţă apropiată de cea a Marii Britanii, are doar trei autostrăzi, cu o lungime totală de 500 de kilometri.

Companiile, precum producătorul german de anvelope Continental, au nevoie de îmbunătăţirea sistemului de transport pentru a putea distribui şi pentru a putea livra în ţările vecine. ‘Într-un an va fi locul perfect în care să-mi fac planuri de afaceri şi să mă dezvolt, deoarece suntem aproape de surse de materii prime şi de rute importante pentru transportul anvelopelor‘, a declarat directorul uzinei Continental din Timişoara, Pedro Carreira.

După atât de multe promisiuni şi atât de puţină acţiune în trecut, şeful Raiffeisen România afirmă că va aştepta să vadă dacă politicienii îşi vor îndrepta atenţia către economie în loc să se urmărească unul pe altul. ‘Propunerile sunt doar vorbe. Ceea ce avem nevoie este o creştere a capacităţii administraţiei de a-şi îndeplini promisiunile’, a mai spus Van Groningen.

Sursa: Agerpres