“La ora actuală, pentru fermierii mijlocii şi mari care doresc să treacă la agricultura convenţională la agricultura bio nu există nici un sprijin financiar, în perioada de conversie, care poate fi de la 2 până la 5 ani. Din acest motiv a explodat numărul de fermieri mici din sistem, practic s-a triplat în 2011, deşi suprafaţa certificată îşi păstrează trendul de 20-30%, iar raportat la suprafaţa arabilă este mult mai puţină. Sperăm să înceapă renegocierea PNDR cu Comisia Europeană şi să fie aprobat şi acest tip de sprijin. Dacă se va renegocia în acest an, în 2013, aşa cum s-a triplat numrul fermierilor anul trecut aşa se va tripla terenul arabil din sistem eco. Ne dorim modelul francez de subvenţionare a fermierilor din sistemul ecologic, care oferă în perioada de reconversie un sprijin financiar dublu deoarece costurile sunt cele mai mari în acea perioadă, iar beneficiile cele mai mici. În perioada de conversie produsele nu pot fi etichetate ca ecologice şi nici vândute”, a precizat Marian Cioceanu.

Renegocierea PNDR este doar o decizie politică

“În 2010 am obţinut sprijin pentru micii fermieri din perioada de conversie, adică o sumă fixă dată anual celor care trec de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, iar în 2011 a fost primul an când fermierii mari au primit sprijin pe suprafaţă, tot o sumă fixă care pleacă de la 153 de euro pe hectar şi poate ajunge şi la 400 de euro/ha pentru terenul cultivat în sistem ecologic, dar numai dacă a trecut de perioada de conversie. Din păcate, conversia nu a fost prinsă în această schemă. Este important terenul agricol, pădurile, păşunile, dar consider că baza producţiei vegetale organice o constituie terenul arabil. Dacă se va ajunge la 2% din suprafaţa arabilă a ţării în sistem ecologic, locul nostru în Europa şi în lume ar creşte cu câteva poziţii, iar dacă atingem un procent de 5%, cât este media europeană, vom fi primii în UE”, a explicat preşedintele Bio România.

România are o suprafaţa agricolă cu un potenţial extraordinar pentru agricultura ecologică, respectiv câmpiile româneşti, potrivit acestuia. Totuşi, o mică măsură din câmpiile româneşti se află în sistem ecologic, circa 100.000 de hectare certificate, dar raportat la cele 9 milioane de ha pe care le deţinem este foarte puţin, a continuat preşedintele Bio România. Acesta consideră că, în următorii ani, dacă România nu va fructifica şansa de a deveni unul dintre primii producători de produse bio din Europa, locul va fi ocupat de ţările vecine.

“Ucraina şi Rusia au un potenaţial mult mai mare decât cel românesc pe aceste sector, în special Ucraina, unde nu sunt multe ferme bio, dar media pe fermă este de câteva sute sau mii de hectare, ale fostelor IAS-uri care au trecut la agricultura eco, sunt un succes şi vor intra în câţiva ani, poate după integrare, pe această piaţă, iar ne vom pierde locul definitiv”.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic a crescut în România de la 260.000 hectare în 2010 la aproximativ 300.000 de ha în 2011, dar raportat la suprafaţa agricolă de nouă milioane de hectare este încă o suprafaţă nesemnificativă. Numărul operatorilor din agricultura ecologică a înregistrat o creştere în 2011, faţă de anii 2008-2010, ajungând la 10.000, cei mai mulţi deţinând însă suprafeţe mici şi animale puţine.

La fel ca în anii trecuţi, România continuă să exporte cu precădere cereale, miere, fructe de pădure şi foarte puţin produse procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie.Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

România este la a şasea prezenţă la BioFach, prezenţa justificată de faptul că este în primele 20 de ţări din lume exportatoare de produse agricole certificate ecologic.