Printre produsele cele mai exportate de București la sud de Mediterană se numără autovehicule (inclusiv părți și accesorii) și produse agricole, de la grâu la porumb, orz și până la ulei de floarea soarelui. De cealaltă parte, principalii parteneri de comerț ai României, cum ar fi Marocul, Egiptul sau Africa de Sud, se ocupă de exportul de minereuri de fier, fertilizatoare chimice sau minerale, dar și vehicule.

Interesul autorităților de la București în continent datează încă de pe vremea comunismului, după decolonizarea mai multor state africane. La îndemnul liderului sovietic Nichita Hrușciov, România s-a apropiat în special de statele din nordul Africii, dezvoltând o rețea de relații politice și economice.

Însă odată cu ordinul lui Brejnev de a suprima violent Primăvara de la Praga – lucru condamnat de Nicolae Ceaușescu, un dictator cu viziuni național-comuniste – România a ales să-și clădească independent de statele Pactului de la Varșovia relațiile externe cu țările africane. Relațiile dintre România și în special statele din nordul Africii au prosperat odată cu începutul anilor ’70, mai precis după turneele lui Ceaușescu în Africa (1972) și America Latină (1973).

România a menținut relații comerciale apropiate cu multe piețe africane, înainte de 1989

„România a menținut relații comerciale apropiate cu multe piețe africane, înainte de 1989, natura lor fiind atât de tip achiziție, cât și barter”, a declarat pentru Europa Liberă Eduard Costin, șeful Direcției de Relații Externe a Camerei de Comerț și Industrie România (CCIR). „În contextul actual există un potențial semnificativ pentru consolidarea și dezvoltarea relațiilor economice dintre țara noastră și mai multe state africane”.

Potrivit lui Costin, la mijloc sunt atât relațiile de tip import-export, cât și din domeniul investițiilor, precum proiectele de infrastructură mari. Iar mulți dintre investitorii africani aleg România ca piață de deschidere pentru produsele și serviciile lor datorită climatului de afaceri prietenos, costurilor operaționale competitive în comparație cu celelalte state UE și a personalului calificat.

Însă potențialul cooperării rămâne în continuare neexploatat din cauza mai multor piedici, atât de ordin informațional cât și profesional.

„Printre cele mai relevante piedici pentru inițiativele investiționale se numără lipsa de informații privind mediul economic de-o parte și de alta, greutatea identificării unor parteneri de dialog abilitați și lipsa unor platforme de dialog între companiile africane și cele românești”, a continuat șeful Direcției de Relații Externe de la CCIR, potrivit Europa Liberă.

România are relații diplomatice cu toate cele 54 de state de pe continentul african

În prezent, România are relații diplomatice cu toate cele 54 de state de pe continentul african. În 2022, președintele României, Klaus Iohannis, a participat la summitul UE-Uniunea Africană, desfășurat la Bruxelles, în perioada 17-18 februarie.

În plus, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a găzduit un dejun de lucru cu omologii săi din Comore, Gambia, Coasta de Fildeș și Somalia și a ținut o întrevedere separată cu ministrul de externe al Senegalului în timpul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale ONU de la New York, în septembrie.

Interesele României în regiunea Africii datează încă de la începutul secolului 20, atunci când România și Egiptul au stabilit primele relații diplomatice, în anul 1906. Nicolae Ceaușescu a căutat, însă, să își urmărească propriile interesele economice în regiune, independent de celelalte state comuniste europene. Iar pentru asta era nevoie de o scuză plauzibilă, care a venit în anii ’70, pe fondul destinderii relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică.

Relațiile bune s-au menținut până în prezent. Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerț, 2027 de companii cu capital egiptean se află în prezent în România. Pe locul doi se află Tunisia, cu 626 de companii aflate pe teritoriul românesc.

Flavius Caba-Maria, președintele Departamentului Politic la Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), amintește că România nu a avut niciodată relații tensionate cu statele africane care să fi afectat relațiile economice cu acestea.

„Inclusiv în Africa de Sud există o prezență românească destul de importantă, dacă e să o comparăm cu cea din statele Africii subsahariene”, a punctat expertul român.

2,90% din totalul exporturilor românești se îndreptau către continentul african în 2020

Schimburile comerciale limitate se datorează, mai degrabă, neglijării regiunii de către autoritățile române.

„Din relațiile noastre comerciale, aproximativ 75-80% sunt doar cu Uniunea Europeană, în timp ce vreo alte 10% cu celelalte state din Europa”, explică Caba-Maria pentru Europa Liberă. „Restul de 10-12% sunt schimburi comerciale cu țări din întreaga lume, printre care SUA, China, Brazilia și toată Africa”, a continuat el.

Mai precis, 2,90% din totalul exporturilor românești se îndreptau către continentul african în 2020, potrivit The Observatory of Economic Complexity.

Produsele exportate și nevoile regionale variază în funcție de destinația finală. Spre exemplu, Algeria a importat în primele nouă luni ale anului 2022 în cea mai mare parte produse agricole (de la legume la cereale), în valoare de 306,72 de milioane de euro. La fel și Tunisia, unde exporturile românești de acest tip au ajuns la 175,48 de milioane de euro.

De cealaltă parte se află Marocul, unde exporturile de vehicule, aeronave, vase și echipamente auxiliare au atins în primele nouă luni ale anului 2022 valoarea de 209,08 milioane de euro, urmate apoi de produsele minerale (126,09 milioane).

Creștere a interesului companiilor românești pentru Africa

Pe fondul pandemiei de Covid și a războiului din Ucraina, lanțurile de aprovizionare ale României cu Africa au avut de suferit, ducând la scăderea schimburilor comerciale cu întreg continentul african.

„Cu toate acestea, putem constata în ultimii trei ani o creștere a interesului companiilor românești pentru Africa, cât și un număr consistent de inițiative privind consolidarea relațiilor comerciale cu România din partea mai multor state africane”, a declarat pentru Europa Liberă Eduard Costin, șeful Direcției de Relații Externe a CCIR.

„Ar trebui să ne uităm la potențialul Africii, să fim mai prezenți în zonă, cum a avut loc recent, de exemplu, summit-ul SUA-Africa”, explică Caba-Maria pentru Europa Liberă.

„Este nevoie să reînnodăm relațiile economice care există de ani buni de zile, încă de dinainte de 1989. În Maroc, România a construit pe vremuri 14 porturi și a avut peste 700 și ceva de profesori și formatori care au predat în liceele și universitățile marocane”, povestește Maria Ciobanu.

Africa va fi un nou continent pentru care se va da lupta economică

Potrivit Ministerului de Afaceri Externe al României, oficialii români își propun să intensifice seria de contacte la nivel înalt cu statele africane aflate la sud de deșertul Sahara pentru anul 2023. O parte de obiective constau în cooperarea în mai multe domenii, de la educație la securitate, agricultura, IT și energie, cât și consolidarea dialogului periodic cu oficialii africani.

„În ceea ce privește oferirea de asistență pentru dezvoltare, MAE planifică promovarea în continuare a unor proiecte cu beneficii directe, ca de exemplu realizarea de cursuri de formare pentru specialiștii africani în domeniul normelor fito-sanitare, reconstrucției post-conflict sau managementul situațiilor de urgență”, se arată în comunicatul dat de ministerul Afacerilor Externe Europei Libere.

„Africa va fi un nou continent pentru care se va da lupta (economică – n.r.)”, precizează Flavius Caba-Maria. „Este un continent al viitorului”.