Eșec la COP31. Nu s-a ajuns la un acord privind clima. UE a respins documentul final, care nu menționa combustibilii fosili

Eșec la COP31. Nu s-a ajuns la un acord privind clima. UE a respins documentul final, care nu menționa combustibilii fosili

SURSA FOTO: Dreamstime - Schimbări climatice

Publicat de Bogdan Ungureanu la 22 noiembrie 2026, 17:02

Negocierile internaționale privind schimbările climatice au ajuns într-un impas la COP31, organizată în Antalya, după mai bine de două săptămâni de discuții. Uniunea Europeană și alte state au refuzat proiectul acordului final, nemulțumite de absența referirilor la combustibilii fosili. Conferința s-a prelungit cu aproximativ 44 de ore și a devenit cea mai lungă reuniune COP din istorie.

Președințiile COP 31, asigurate de Turcia și Australia, nu au reușit să obțină consensul statelor participante

Summitul ONU privind clima, desfășurat în stațiunea turcă Antalya, s-a încheiat fără adoptarea documentului final. Președințiile COP31, asigurate de Turcia și Australia, nu au reușit să apropie pozițiile statelor participante.

Negocierile au durat peste două săptămâni și ar fi trebuit să se încheie vineri. Discuțiile s-au prelungit însă cu aproximativ 44 de ore, pe fondul divergențelor privind conținutul acordului.

Potrivit AFP, reuniunea a devenit astfel cea mai lungă Conferință a ONU privind clima organizată vreodată. Recordul anterior aparținea COP25, desfășurată la Madrid în 2019.

La sesiunea plenară de închidere, președintele COP31 din partea Turciei, Murat Kurum, a confirmat că documentul nu a întrunit sprijinul necesar.

„Este clar că există părţi în această sală care se opun acestui text. Recunoaştem că nu există un consens asupra acestui document. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate”, a declarat acesta.

Uniunea Europeană a refuzat acordul deoarece documentul nu menționa combustibilii fosili

Principalul motiv al opoziției europene a fost absența oricărei referiri explicite la petrol, gaze și cărbune. Aceste surse de energie reprezintă principalii factori care contribuie la schimbările climatice.

Ministrul irlandez pentru climă, Darragh O’Brien, a anunțat în plen că Uniunea Europeană nu poate accepta proiectul prezentat.

Irlanda deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene.

„Nu vom aproba o decizie (…) care nici măcar nu menţionează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice”, a transmis Darragh O’Brien.

Președinția irlandeză a Consiliului UE a criticat și modul în care au fost gestionate negocierile. Reprezentanții acesteia au susținut că reuniunea COP31 „a fost luată ostatică de statele petroliere”.

Totodată, Irlanda a cerut „reluarea de la zero” a proceselor conferințelor ONU privind clima.

Responsabilul pentru climă al Uniunii Europene, Wopke Hoekstra, a explicat că documentul nu respecta nici măcar cerințele minime ale mai multor state participante.

„Ei bine, am ajuns la concluzia, şi nu numai noi, ci, încă o dată, mulţi alţii din lumea dezvoltată şi în curs de dezvoltare au declarat anterior Preşedinţiei, că acest text este departe de standardul minim. Chiar şi aşa, au decis să-l prezinte”, a declarat acesta reporterilor aflați în Antalya.

Hoekstra a precizat că opoziția nu a venit exclusiv din partea europenilor. Potrivit oficialului, numeroase alte state au respins documentul.

El a explicat că „acest text nu este acceptat de Conferinţa Părţilor”. Situația „lasă deschisă posibilitatea” continuării discuțiilor, însă nu în aceeași zi.

Poziției europene i s-a alăturat și Panama. Reprezentanta acestei țări a anunțat ulterior că delegația va respinge oficial adoptarea proiectului.

Arabia Saudită a contestat evaluările experților climatici, iar Rusia a criticat poziția UE

Refuzul Uniunii Europene și al statului Panama a fost urmat de noi confruntări între delegațiile participante. Arabia Saudită a pus sub semnul întrebării activitatea Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC).

Organismul a fost înființat în 1988 și evaluează informațiile științifice disponibile despre schimbările climatice. Activitatea sa urmărește să ofere factorilor de decizie politică date despre cauzele încălzirii globale, efectele acesteia și posibilele soluții.

Reprezentantul Arabiei Saudite a criticat evaluările IPCC privind tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului.

IPCC „etichetează tehnologiile de captare, utilizare şi stocare a carbonului drept greenwashing (dezinformare ecologică – n.r.). Se implică IPCC în greenwashing? Avem nevoie de un răspuns la această întrebare”, a întrebat reprezentantul saudit.

Delegatul a reproșat grupului de experți că respinge captarea carbonului ca tehnologie esențială pentru prevenirea depășirii pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius.

Această temă a fost aproape ignorată în documentul final prezentat de președințiile turcă și australiană. În schimb, captarea carbonului reprezenta una dintre liniile roșii pentru Uniunea Europeană.

Reprezentantul Arabiei Saudite a susținut că toate soluțiile tehnologice trebuie să rămână disponibile. Fiecare stat ar trebui să poată decide ce metode utilizează, în funcție de propriile circumstanțe naționale.

„Credem că schimbările climatice necesită ca toate soluţiile să fie puse la dispoziţie şi ca ţările să aleagă între aceste soluţii în funcţie de circumstanţele lor naţionale”, a declarat acesta.

Rusia a intervenit, la rândul său, criticând poziția statului Panama. Reprezentantul rus a avertizat că eliminarea treptată a combustibililor fosili, în condițiile solicitate de țara din America Centrală, ar putea afecta statele cele mai vulnerabile.

Argumentul invocat a fost creșterea prețurilor la energie, care ar pune presiune suplimentară asupra acestor economii.

Delegatul rus a criticat și politica europeană de sprijinire a statelor în curs de dezvoltare. Acesta a susținut că Uniunea Europeană obține, într-un anumit sens, beneficii de pe urma ajutoarelor acordate.

Motivul prezentat a fost structura finanțării oferite de blocul comunitar, despre care reprezentantul rus a afirmat că „două treimi din acest ajutor constau în împrumuturi cu dobânzi la rata pieţei”.

China a adoptat o poziție diferită. Purtătorul de cuvânt al delegației chineze a anunțat că Beijingul a acceptat ultima versiune a proiectului de acord, potrivit Reuters.

Peste 130 de țări au cerut măsuri climatice mai ambițioase, dar proiectele succesive au eliminat referirile la petrol și gaze

Disputele de la Antalya au pornit de la mai multe subiecte importante pentru aproape 200 de state participante. Printre acestea s-au numărat accelerarea electrificării și distribuirea fondurilor promise țărilor în curs de dezvoltare.

Nemulțumirile au crescut după publicarea unui proiect de declarație joi. Documentul nu conținea referiri la combustibilii fosili, iar versiunile ulterioare au păstrat aceeași abordare.

Petrolul, gazele și cărbunele nu au fost menționate explicit în aceste proiecte, deși reprezintă principalii factori ai schimbărilor climatice.

Cea mai recentă versiune făcea însă trimitere la angajamentul convenit în cadrul summitului climatic din 2023, organizat la Dubai. Atunci, statele participante au convenit să renunțe treptat la utilizarea combustibililor fosili.

Această formulare nu a fost suficientă pentru Uniunea Europeană și aliații săi. În ultimele etape ale negocierilor, europenii și mai multe state partenere au transmis un ultimatum președinției COP31.

Acestea au cerut angajamente mai ambițioase privind combaterea schimbărilor climatice. Coaliția includea state insulare mici, țări africane și latino-americane, precum și unele dintre cele mai puțin dezvoltate economii.

Potrivit dpa, grupul reunea peste 130 de țări. Acesta reprezenta astfel o majoritate clară din totalul celor aproape 200 de state participante la conferință.

Nemulțumirile au vizat și opoziția unor producători de petrol față de includerea unor angajamente explicite privind eliminarea treptată a combustibililor fosili. Arabia Saudită s-a numărat printre statele care au contestat această direcție.

Eșecul COP31 vine după un an marcat de fenomene meteo extreme și amintește de blocajul de la Copenhaga

Lipsa unui acord apare într-un an în care efectele încălzirii globale au provocat unele dintre cele mai distructive evenimente climatice.

Europa s-a confruntat cu valuri de căldură extremă, în timp ce Nepalul a fost afectat de inundații provocate de topirea ghețarilor. Cu toate acestea, agenda internațională a fost influențată și de conflictele armate, dar și de nemulțumirile populației privind creșterea accelerată a costului vieții.

Reuters amintește că ultimul blocaj major al negocierilor climatice organizate sub egida ONU s-a produs la Copenhaga, în 2009.

Atunci, statele participante nu au reușit să adopte prin consens Acordul de la Copenhaga. Eșecul a reprezentat o lovitură pentru diplomația internațională în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

Pentru COP31, Australia, responsabilă de conducerea negocierilor, și Turcia, țara gazdă, au pregătit mai multe variante ale documentului final.

Textele urmăreau să găsească un compromis între două categorii de state. Prima includea națiunile cele mai vulnerabile la schimbările climatice, iar a doua cuprindea economiile dependente de producția sau consumul combustibililor fosili.

Una dintre variante recunoștea, pentru prima dată, riscul depășirii pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius. Acesta este nivelul pe care statele au încercat să îl mențină prin angajamentele climatice internaționale.

Documentul solicita și accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a carbonului. Acestea ar urma să permită, în cele din urmă, inversarea depășirii pragului de 1,5 grade Celsius.

Încercarea de a obține susținerea tuturor statelor a eșuat însă. Criticii au considerat că textul nu conținea măsuri suficient de ambițioase.

Lipsa unei declarații finale nu anulează angajamentele climatice asumate la summit-urile anterioare

Conferințele COP reprezintă principalul mecanism internațional prin care statele își coordonează eforturile pentru limitarea încălzirii globale.

Reuniunea anuală oferă guvernelor ocazia de a demonstra că sunt dispuse să colaboreze. Totodată, summit-urile urmăresc mobilizarea finanțării necesare pentru rezolvarea problemelor provocate de creșterea temperaturilor.

Eșecul de la Antalya reprezintă o lovitură importantă pentru încercările de intensificare a acțiunilor climatice la nivel internațional.

Totuși, absența unui nou acord politic nu anulează obligațiile asumate la conferințele precedente. De asemenea, nu desființează cadrele tehnice și juridice care reglementează cooperarea internațională împotriva schimbărilor climatice.

Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.