Beijingul vrea să vadă Kremlinul în genunchi
A fost semnul deschiderii economice către Occident, așa-numita Perestroika. Aproape 32 de ani mai târziu, lanțul american de fast-food închide cele 850 de restaurante din Rusia, deja fără URSS, dar cu Putin. Ziarul „The New York Times” a fost prezent în URSS și în Rusia din 1921, a supraviețuit mandatului lui Stalin, dar a decis să plece după invadarea Ucrainei, arată Jornal de Noticias.
Într-o momentul în care mai mult decât statele, companiile cu mărci globale sunt cele care părăsesc piața rusă, mesajul este evident: regimul lui Putin este izolat, iar moștenirea ocupației ucrainene este toxică.
Occidentul politic a acționat încet, unindu-se după primele bombardamente și sub greutatea factorului Zelenski, într-un test de forță pe care Putin nu l-ar fi prevăzut. Săptămâna aceasta a sosit decizia privind energia rusească, iar ezitarea a bătut din nou la ușile capitalelor europene. După un deceniu de implicare economică cu Kremlinul, promovată de cancelarul Merkel, care dorea să-l modereze pe Putin, astăzi asistăm la uriaşul său eşec. Nu numai că nu s-a apropiat, dar a sfidat Uniunea Europeană, agresând un stat democratic.
Europa, însă, a atins niveluri de dependență energetică care fac imposibilă adoptarea unei poziții comune în fața unui lider autocrat.
Planurile pentru Taiwan nu permit acest lucru
Ne rămâne cel mai interesat spectator al conflictului. Xi Jinping urmărește cu atenție, cu ochii aţintiţi asupra Taiwanului, conflictul din inima Europei. De la Beijing se vede timpul, tipul, doza și fermitatea cu care Occidentul își susţine democrațiile; felul în care rezistă modelul social european în fața celei mai mari crize a refugiaților; și care este puterea economică, ţinând seama de costul anunţatei curse a înarmărilor.
Nu există o ambiguitate strategică din partea Chinei. Public, Beijingul nu poate sprijini invazia rusă, care a avut drept pretext recunoașterea unilaterală a separatismului a două republici de pe teritoriul ucrainean. Planurile pentru Taiwan nu permit acest lucru. În domeniul non-public, Xi Jinping doreşte să primească securitate geopolitică de la a doua cea mai puternică armată a lumii, pentru a-și continua politica asertivă legată de Marea Chinei și de Taiwan.
Rachetele distrugeau deja vieți ucrainene în momentul în care ministrul de externe chinez a calificat alianța chino-rusă drept „solidă precum o piatră”. Și nu a fost întâmplător.
Beijingul nu doreşte o victorie a lui Putin, dar nici nu vrea să-l vadă la Haga.
Doreşte Kremlinul în genunchi.
