Astfel, preşedintele organismului monetar, Mario Draghi, a anunţat că BCE îşi va menţine programul de împrumut fără limite pentru bănci, până în iulie 2013.
Cu obiectivul de a finanţa un sistem financiar blocat din cauza neîncrederii băncilor sale, BCE va menţine licitaţiile speciale cu scadenţă la o lună şi raportate la rate ale dobânzilor curente, prin care instituţiile pot cere lichidităţi fără nicio limitare.
Consiliul de Guvernare al organismului nu a surprins nici el prin noi măsuri neconvenţionale pentru stimularea economiei, deoarece menţine deocamdată programul de cumpărare de datorie publică pentru acele ţări care solicită salvarea.
Întrebat într-o altă ocazie despre o ipotetică cerere de salvare din partea Spaniei, Draghi s-a limitat să spună că guvernele sunt cele care trebuie să se pronunţe şi care "ştiu ce au de făcut, ştiu care le sunt condiţiile". "Acest lucru este valabil pentru Spania şi pentru toate ţările", a adăugat.
În ceea ce priveşte propunerea pentru crearea euroobligaţiunilor, combătută de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele BCE a afirmat că emiterea lor "va fi realistă" atunci când se "va restabili încrederea" în zona euro, deoarece presupun o "mutualizare a riscurilor" şi nu are sens să fie create înainte de redobândirea încrederii pieţelor.

Perspective mai rele

Draghi a anunţat o revizuire în scădere a perspectivelor economice pentru zona euro pentru 2012 şi 2013. Conform noilor previziuni, economia monedei unice va oscila între o recesiune de 0,9% şi o creştere de 0,3% în anul care vine.
Conform calculelor sale, economia din zona euro se va îmbunătăţi în ansamblu, începând cu a doua jumătate a lui 2013, deşi a avertizat asupra nivelului mic al consumului şi al exporturilor.
Recesiunea care a îngrozit zona euro în cel de-al treilea trimestru, combinată cu o inflaţie controlată, sub nivelul de 2% după cum recomandă BCE, face ca piaţa să facă speculaţii în ceea ce priveşte o nouă reducere a dobânzilor pentru anul viitor.
Din acest motiv, în timpul conferinţei lui Draghi se va urmări atent dacă italianul acordă vreo şansă pentru această nouă reducere. Ar fi cea de-a patra de la sosirea sa în această funcţie, în noiembrie 2011.
De asemenea, se aşteaptă referiri la Spania, care menţine deschisă posibilitatea de a cere salvarea pentru întreaga sa economie, dar şi la Franţa – cea de-a doua economie a blocului – lovită de o scăderea a creşterii şi competitivităţii.
Pentru prima oară, organismul monetar a realizat previziuni pentru 2014. Previziunea oscilează între o creştere de 0,2% şi 2,2% pentru acest an.