Vorbind la postul public de televiziune din Finlanda, Liikanen a explicat că 'BCE are propria sa legislaţie şi va acţiona în concordanţă cu aceasta…În condiţiile în care programul Greciei expiră la sfârşitul lunii februarie, trebuie găsită o soluţie, altfel nu vom putea continua creditarea'.

'Nu cred că cineva se poate ascunde de realităţile economice', a afirmat Erkki Liikanen, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei.

Noul ministru elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat, vineri, că Atena nu are intenţia de a colabora cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI care urmau să evalueze reformele din Grecia în schimbul furnizării tranşelor din pachetul de asistenţă financiară. De asemenea, Atena solicită o reducere a datoriei, care a urcat la 175% din PIB.

'O restructurare semnificativă a datoriei Greciei a fost deja realizată cu investitorii privaţi. BCE nu poate finanţa direct un stat şi asta s-ar întâmpla în cazul Greciei", a subliniat Erkki Liikanen.

Săptămâna aceasta, acţiunile principalelor bănci elene – Alphabank, Piraeus Bank, National Bank of Greece şi Eurobank Ergasias – prezente şi pe piaţa din România – au înregistrat scăderi masive la bursă.

În 22 ianuarie, BCE a confirmat lansarea unor măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 miliarde de euro menite să prevină stagnarea economiei zonei euro. Preşedintele Băncii Central Europene, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016. Ţările aflate sub programe de asistenţă financiară, cum ar fi Grecia şi Cipru, vor fi incluse în programul de stimulare al BCE, dar cu anumite condiţii, a anunţat Mario Draghi.

Şi Ignazio Visco, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, a avertizat că obligaţiunile guvernamentale elene pot fi achiziţionate începând cu luna iunie, dar sub anumite condiţii.

'Consiliul guvernatorilor Băncii Central Europene a discutat când va începe achiziţionarea diverselor tipuri de obligaţiuni suverane în diverse state. Atât timp cât evoluţiile din Grecia stârnesc îngrijorare, va fi posibilă în iunie cumpărarea de bonduri elene, ţinând cont de limitările care vor fi impuse', a afirmat Visco.

Două bănci din Grecia au cerut lichidităţi de urgenţă. – CAPITAL.GR TOATE cele 4 bănci din Grecia au apelat la ELA

Două bănci greceşti au cerut la sfârşitul lunii trecute acces la facilitatea de urgenţă a Băncii Centrale din Grecia, a declarat un oficial al băncii centrale. Acesta este un semn al înăspririi condiţiilor de lichiditate înaintea alegerilor legislative din 25 ianuarie, transmite Reuters.

UPDATE: Capital.gr, citată de zerohege.com, scria la finalul lunii ianuarie că toate cele 4 patru bănci din Grecia au apelat la ELA (Emergency Liquidity Assistance).

ZEROHEDGE scria atunci că băncile au suferit suficiente retrageri din depozite, fapt ce le-a forţat să apeleze la ELA.

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Central Europeană, iar în luna noiembrie împrumuturile lor de la BCE au crescut cu 2,3%, până la 44,9 miliarde de euro.

Însă, creşterea retragerilor de depozite, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, cumulate cu emisiunile de titluri de stat, le-au afectat lichiditatea.

Cotidianul grec Kathimerini a informat că băncile au cerut peste cinci miliarde de euro de la facilitatea de urgenţă (ELA) iar alte bănci ar urma să facă şi ele acelaşi lucru.

Oficialul citat de Reuters nu a confirmat sumele vehiculate de Kathimerini. Finanţarea oferită de Banca Centrală a Greciei este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

În ultima lună, populaţia Greciei şi-a majorat retragerile de depozite de la bănci pe fondul riscului unui colaps al Guvernului, însă bancherii susţin că, deocamdată, banii au rămas în interiorul Greciei şi nu există semnale ale unei evadări a capitalurilor, aşa cum s-a întâmplat în 2012.

Premierul grec Antonis Samaras a propus alegeri anticipate pentru 25 ianuarie, după eşecul Parlamentului în alegerea unui preşedinte al ţării în al treilea tur de scrutin, ceea ce a atras după sine dizolvarea Parlamentului.

Alegerile legislative anticipate care ar putea aduce la putere partidul de stânga Syriza – care se opune politicii de austeritate – reprezintă o perspectivă care îi îngrijorează pe finanţatorii internaţionali ai ţării.