Creşterea producţiei de energie eoliană şi fotovoltaică a adus, pentru prima dată în ultimele luni, scăderea preţurilor la energia electrică. În zilele de 14 şi 15 august, preţul energiei de pe piaţa spot a bursei locale a ajuns la 76 – 80 de lei/MWh, de unde, cu doar o săptămână înainte, acesta era de peste 600 de lei/MWh, cu un record de 680 de lei/MWh, la începutul lui august.

O scădere de opt ori a preţurilor, nu s-a datorat ameninţărilor ministrului Energiei, Toma Petcu, susţinut şi de premier, cu privire la un eventual control la ANRE. Explicaţia este mai simplă.  A bătut puternic vântul pentru câteva zile, lucru care a însemnat o infuzie de peste 2.300 de MW/oră în Sistemul Energetic Naţional. Cel puțin asta arată datele Transelectrica. Prin urmare, pentru că energia regenerabilă este cea mai ieftină, preţurile au scăzut drastic. Metaforic vorbind, vântul a calmat piaţa energiei, supraîncălzită săptămâni şi luni la rând. Mai mult decât atât, odată cu aportul masiv al eolienelor în SEN, România a redevenit exportator net de energie. Săptămâna trecută, pe bursa de energie, preţurile oscilau între 180 şi 230 de lei/MWh, adică o situație similară cu ce s-a întâmplat şi în anii trecuţi în această perioadă. 

Cărbunele la putere, preţuri mari ale energiei

În vara acestui an România nu a fost ajutată, cel puțin în ceea ce privește producția de energie, de vreme. Am avut vânturi foarte slabe, care au dus la un aport infim al energiei eoliene. La acest fenomen atmosferic s-a suprapus seceta de pe Dunăre şi râurile interioare (debite aproape la jumătate faţă de normalul perioadei), ceea ce a făcut ca aportul celor mai ieftine două surse de energie din ţară să fie mic.

Deficitul de producţie a fost acoperit de termocentralele pe cărbune, cu precădere de Complexul Energetic Oltenia, care au livrat în SEN mai mult decât în ultimii ani. Bineînțeles, această energie a fost mult  mai scumpă. Coroborat cu o conjunctură de deficit de producţie în tot primul semestru, care a generat o cerere ridicată în piaţă, primele şapte luni ale anului au fost caracterizate de preţuri extrem de mari ale energiei. Recordul de preţ pentru aceasta perioadă a fost doborât, noul record fiind de 670 de lei/MWh.

 

Recent, operatorul de sistem şi transport al electricităţii de pe teritoriul României,  Transelectrica, atrăgea atenţia că „funcţionarea centralelor electrice eoliene şi fotovoltaice prezintă variaţii foarte mari de putere (atât la creştere, cât şi la scădere), atât din punct de vedere al amplitudinii, cât şi al vitezei de variaţie (uneori de peste 1.000 MWh), atât în timpul vârfului, cât şi al golului de sarcină. Suprapunerea defavorabilă (creşterea de consum suprapusă cu scăderea producţiei sursei regenerabile şi viceversa) a efectelor acestor variaţii peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină) conduce la creşterea necesarului de rezervă de sistem şi la creşterea semnificativă a costurilor cu echilibrarea sistemului“. Adică regenerabilele, în ciuda faptului că livrează o energie ieftină în SEN (ieftină, pentru că este subvenţionată de consumatori), generează creşteri de preţuri în piaţă atunci când vântul nu bate şi soarele e în nori. Pe scurt, sunt un factor perturbator.

Concluzia este puţin întârziată, după cinci ani de zile în care statul a dat avize pentru instalarea a aproape 5.000 de MW eolieni şi fotovoltaici, care au generat energie subvenţionată pentru a face profit pentru administratorii parcurilor de profil. În momentul de faţă, SEN trebuie să se descurce cu aceşti 5.000 de MW funcţionali, iar autorităţile, adică nu numai ANRE, ar trebui să găsească soluţiile ca eventualele dezechilibre generate de producătorii de energie regenerabilă să nu aibă un impact devastator în preţuri.

Vineri, 11 august, ANRE şi Consiliul Concurenţei au decis constituirea unui grup de lucru format din experţi din cadrul celor două instituţii, care să se întâlnească cu regularitate pentru a analiza evoluţia pieţei de energie. În prealabil, premierul Mihai Tudose anunţase că va solicita Parlamentului să iniţieze o anchetă cu privire la activitatea ANRE, după ce, în prima jumătate a lunii august, preţurile la energie au atins cele mai mari cote din UE.

Facturi mai mari, din octombrie

Tot acest an caracterizat prin preţuri mari la energie a avut deja efecte în facturile casnicilor, şi va mai avea. Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, cel care are în „fișa postului“ ajustarea preţurilor la electricitate şi gaze, deja a precizat că, în mod cert, vor urma scumpiri. „Va trebui să luăm în considerare de la 1 octombrie chiar o ajustare separată de programul de liberalizare care se încheie la 1 ianuarie anul viitor. Sigur, cel care pierde este consumatorul. Creşterea va fi de până în 5 procente“, a arătat Havrileţ.

 

Cu scumpirea de 5% din octombrie, preţul energiei pentru casnici va fi crescut deja cu circa 14% în acest an, luând în calcul şi modificarea survenită în facturi la 1 aprilie. Este un procent foarte mare, care anulează în totalitate ieftinirile din precedenţii trei ani. Din 2014 până la începutul anului 2017, energia furnizată în regim reglementat s-a ieftinit, prin ajustări consecutive, cu circa 13%. Scăderea facturilor s-a făcut fie prin tăierea preţurilor de furnizare, datorată ieftinirii curentului, fie prin diminuari ale tarifelor de transport şi distribuţie. 2017, care a fost un an atipic în energie, anulează toate avantajele de preţ de care au beneficiat până acum românii.

Scumpirile prognozate pentru 1 octombrie afectează doar consumatorii casnici captivi la cei patru mari Furnizori de Ultimă Instanţă, Electrica, E.ON, CEZ şi Enel. Totuși, asta înseamnă 90% din populaţie. Cei care trec la un alt furnizor din piaţa liberă pot beneficia de o scădere a facturii de până la 20%, potrivit ofertelor afişate de acestea şi centralizate de către un comparator de oferte postat pe site-ul ANRE.

De ce e ieftină energia eoliană

Toată energia regenerabilă produsă în România, fie că este eoliană, fotovoltaică ori pe biomasă, este susţinută de consumatori, casnici şi firme, prin sistemul certificatelor „verzi“. Contribuţia fiecăruia este evidenţiată distinct în factura la curent. În medie, contribuţia pentru certificate reprezintă între 8 şi 10% din valoarea fiecărei facturi. Adică, o subvenţie pe care toţi consumatorii de energie din România o plătesc lună de lună, pentru ca administratorii parcurilor eoliene, fotovoltaice şi pe biomasă să fie profitabili. Susţinerea industriei „verzi“ a fost o normă europeană aplicabilă tuturor statelor membre, chiar dacă dimensiunea subvenţiei a fost diferită pentru fiecare ţară.

Te-ar putea interesa și: