După ce anul trecut Exxon şi Petrom au anunţat investiţii de un miliard de euro pentru explorarea resurselor de petrol şi gaze descoperite în Marea Neagră, imediat Ministerul Transporturilor (MT) a iniţiat un proiect de lege care direcţionează o „felie” de 75 de milioane de dolari către o anumită firmă.

Lege cu dedicaţie

Printr-o propunere a Guvernului, din noiembrie 2012, ministerul condus atunci de Ovidiu Silaghi a cerut ca aeroportul din Tuzla să fie declarat unul internaţional. Prin urmare, statul trebuie să deschidă punct de frontieră şi punct vamal în aerogară. Raportul MT, nr. 23819/2013, conchide că sunt îndeplinite condiţiile „de certificare ca aeroport deschis traficului internaţional a Aeroportului Tuzla”, asta în condiţiile în care aici pistele sunt fără asfalt şi nu există turn de control.

De iniţiativa ministerului ar urma să beneficieze Dorin Ivaşcu, fost director în cadrul Tarom, administrator al aerodromului prin societatea Regional Air Services.

Firma sa a câştigat licitaţia, începută tot în noiembrie, privind transportul aerian cu elicoptere al angajaţilor Exxon către platformele maritime de exploatare a resurselor energetice din Mărea Neagră. Valoarea contractului este, în funcţie de solicitările gigantului american, între 10 şi 75 de milioane de dolari, înţelegerea fiind pe o perioadă de patru ani.

Licitaţia a fost deja contestată de o companie română şi de două din Italia tocmai pe motivul că la Tuzla nu este punct de graniţă.

Dacă aerodromul nu devine internaţional până la sfârşitul anului, Ivaşcu pierde contractul cu Exxon, iar americanii îşi vor muta zborurile pe heliportul din Aeroportul de la Mihail Kogălniceanu.

Dorin Ivaşcu recunoaşte că statutul de aeroport internaţional de la Tuzla îi va duce venituri mari. „Ora de zbor cu un elicopter ar putea costa peste 10.000 euro. În acest caz, un ocoliş de 30 minute sau o oră de zbor costă enorm. Adică ineficientizează orice operaţiune. De aceea, noi trebuie să avem facilităţile, aşa cum au şi alţii”, explică Dorin Ivaşcu.

10 minute între Tuzla şi Kogălniceanu

Intenţia Ministerului Transporturilor de a deschide un aeroport internaţional într-un aerodrom destinat zborurilor recreative şi fitosanitare ridică şi câteva suspiciuni.

Unul din motivele deschiderii punctului de frontieră la Tuzla ar fi distanţa mai mică faţă de ţărm în comparaţia cu aerogara de la Mihail Kogălniceanu. În realitate, între cele două aeroporturi sunt 50 de km, distanţă parcursă cu elicopterul în 10 minute.

Proiectul de lege al Guvernului a fost lansat în aceeaşi lună în care Exxon a anunţat organizarea licitaţiei.

Aeroportul de la Tuzla este unul destinat zborurilor cu caracter fitosanitar şi nu celor de călători. ^ Deşi 15.000 de oameni trec anual porţile aerogării private, marea lor majoritate o fac doar pentru zboruri de agrement.

Dotările aerogării sunt minime, pistele sunt pe pământ. La aceste probleme, Ivaşcu ne-a precizat: „O eroare extrem de deranjantă pentru noi este cea referitoare la calitatea aeroportului. Calitatea nu este o percepţie subiectivă, ci strictă, de respectare a unor reglementări foarte precise în domeniul aeronautic. Aeroportul Tuzla este autorizat şi are toate avizele necesare funcţionarii în perfectă ordine."

„Statul nu cheltuie niciun ban”

Reprezentanţii aeroportului au dat asigurări că deschiderea unui nou punct de frontieră se va face fără eforturi de la bugetul public. „Costurile care ţin de infrastructură şi de operare a infrastructurii sunt exclusiv susţinute de noi şi nu de la buget. Statul român doar detaşează oamenii deja angajaţi pentru servicii de frontieră şi vamă, care vin aici strict atunci când este nevoie de asemenea servicii”, explică Cristina Mitchievici, directorul comercial de la Tuzla.

Ministerul de Interne se opune proiectului

Planul de a transforma aerodromul utilitar Tuzla în unul internaţional s-a lovit şi de o piedică. Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în subordinea căruia se află punctele de frontieră, nu a avizat iniţiativa. „Proiectul a fost restituit, nesemnat, iniţiatorului, respectiv Ministerului Transporturilor”, este poziţia MAI.

Motivul: lipsa infrastructurii – aici neexistând nici piste asfaltate.

Bătălia pentru banii Exxon se duce între Ivaşcu, forţa canadienilor de la CHC Global Operations, dar şi între două companii italiene care operează pe Kogălniceanu. Dacă Tuzla devine aerogară internaţională – banii îi ia Ivaşcu, dacă nu – sumele ajung la rivali.

Cu pile la Ministerul Transporturilor

Dorin Ivaşcu are de partea sa influenţa pe care o deţine în domeniu. Mangerul de la Regional Air Services este membru în Consiliul de Administraţie (CA) al Autorităţii Aeronautice Civile, una dintre cele mai importante instituţii în domeniu. Tot din acest CA face parte şi Gheorghe Cătălin Radu, din partea Ministerul Transporturilor. Acesta este un apropiat al lui Ivaşcu şi unul dintre oamenii influenţi din ministerul care a propus ca Tuzla să devină aeroport internaţional.

În plus, Ivaşcu a fost, până în 1990, director al Tarom în Libia, Singapore, Anglia şi pentru America de Nord.


Te-ar putea interesa și: