au gasit o modalitate de a pune bazele unei afaceri profitabile. Ele incheie un contract de prestari servicii cu formatiunea politica, oferind, chipurile, servicii de productie si procesare a unor clipuri de campanie. De fapt, in schimbul sumelor colosale incasate, posturile de radio si TV se obliga sa promoveze preferential candidatii „parteneri“, prin difuzarea de spoturi si de emisiuni avandu-i ca invitati la ore de maxima audienta.Si aceasta este doar una dintre metodele inventate de partide pentru a ocoli legea. „O firma furnizeaza un anumit serviciu unei formatiuni politice, cum ar fi tiparirea de afise, transportul candidatilor ori cazarea acestora, si emite o factura. Insa patronul stie de la bun inceput ca nu va vedea contravaloarea serviciului, iar partidul stie ca nu i se va cere niciodata plata si ca litigiul se va prescrie in scurt timp“, declara Adrian Moraru, coordonator de programe la Institutul pentru Politici Publice (IPP).Si reducerile substantiale acordate de multe ori de agentiile de publicitate ori de catre departamentele specializate ale publicatiilor nu sunt in realitate decat subterfugii pentru sponsorizarea partidelor, dar si cai de eludare a impozitelor.Bani negri se obtin si din traficul de functii. Locurile eligibile pe liste sunt scoase la mezat si, in raport cu importanta postului de care se va bucura candidatul, acesta trebuie sa cotizeze cu sume cuprinse intre cateva sute si cateva sute de mii de euro. De cele mai multe ori, finantarea nu apare in contabilitate.Un partid care are mari sanse sa ajunga la putere poate vinde si locurile din fruntea serviciilor descentralizate si deconcentrate – autoritati si directii regionale si judetene. Dar profitul cel mai mare il scoate tocmai formatiunea care castiga alegerile in mod surprinzator, caci banii sunt dati pentru o functie palpabila si sub presiunea timpului.„Poate nu toate posturile se ocupa asa. Dar daca la nivel de judet este un lider veros, care controleaza la sange „distributia“, putem discuta de milioane bune de euro castigate din traficul cu pozitii“, spune Adrian Moraru. Dupa alegerile din 2004, un bacauan a acuzat mai marii locului ca a platit 5.000 de euro in avans, urmand sa mai dea inca o data pe atat, pentru functia de director al Directiei Silvice judetene. Cazuri similare au fost semnalate si in Sibiu, Valcea si Constanta.Oficial, formatiunile politice au cheltuit, in campania pentru alegerile parlamentare, 143,3 miliarde de lei, desi au avut la dispozitie doar 138 de miliarde. Cele mai mari depasiri ale bugetelor s-au inregistrat la Uniunea Nationala PSD+PUR (2,7 miliarde de lei), Alianta D.A. (2,3 miliarde de lei) si Partidul Noua Generatie (0,5 miliarde de lei). Dar candidatii la presedintie sunt cei care nu s-au uitat deloc la bani: 93 de miliarde de lei cheltuieli comparativ cu 51 de miliarde venituri. In top se afla Traian Basescu, cu o gaura in buget de 22,4 miliarde de lei, urmat de Adrian Nastase, cu 18,6 miliarde, si Gigi Becali, cu 0,6 miliarde de lei.Reprezentantii formatiunilor politice dau asigurari ca situatia este sub control si ca diferentele vor fi acoperite. „Ne vom indeplini obligatiile. Vom activa legatura cu teritoriul si vom strange sumele necesare. Nu am ramas restantieri niciodata“, sustine Aristide Roibu, trezorierul PSD.In total, campania din toamna lui 2004 a inghitit circa sase milioane de euro. Cifra e contestata de Asociatia Pro Democratia (APD), care a ajuns, in urma monitorizarii procesul electoral, la concluzia ca doar publicitatea a costat circa 12 milioane de euro. „In general, se estimeaza ca publicitatea in presa reprezinta intre 50% si 80% din cheltuielile de campanie. Cum la noi difuzarea de spoturi de catre posturile radio si TV a fost gratuita, putem conchide ca o evaluare acceptabila a costurilor totale s-ar ridica la cel putin dublul publicitatii stradale si in presa scrisa“, spune Cristian Parvulescu, presedintele APD. Mai exact, campania pentru alegerile generale a costat, in realitate, circa 24 de milioane de euro.Banii declarati oficial provin, in marea lor majoritate, din subventii de la buget. Desi acordate pentru ca un partid sa poata pastra legatura cu electoratul din tara intre doua cicluri electorale, subventiile sunt economisite si utilizate cu precadere in campanie. Diferentele reprezinta cotizatii, donatii si venituri din activitati proprii, iar firmele sunt principalele surse de fonduri. Daca unele finantari sunt transparente, despre altele nu se vorbeste decat in soapta. Industriile sensibile, supuse frecvent controalelor, cum ar fi cele ale tutunului si alcoolului, sunt printre cei mai mari sponsori ai lumii politice.Pana cand legislatia nu va fi completata, partidele nu-si vor da silinta sa numeasca profesionisti care sa le administreze finantele si sa faca mai transparent circuitul banilor in sistemul politic, iar controalele autoritatilor nu vor fi mai complexe, se vor inregistra in continuare numeroase nereguli.
SURSELE DE FINANTARE A PARTIDELOR
• Subventii de la bugetul de stat. Sunt cel mai important venit, se distribuie lunar de catre Secretariatul General al Guvernului, pe baza unui algoritm, partidelor parlamentare si celor care au obtinut cu cel mult 1% sub pragul electoral.
• Cotizatii. Nu pot depasi, anual, pe cap de membru, 100 de salarii minime brute pe tara.
• Donatii si legate. Constau in bani, servicii si bunuri. O persoana fizica nu poate dona intr-un an mai mult de 200 de salarii minime brute pe tara, in vreme ce pentru o persoana juridica, limita este de 500 de salarii minime brute pe tara.
• Venituri din activitati proprii. Acestea pot proveni din editare de publicatii, organizare de seminarii, inchiriere de spatii, dobanzi bancare etc.
FACILITATI pentru formatiunile politice
• Scutirea de impozite si taxe pentru toate sursele de venit.
• Inchirierea de spatii pentru sediile centrale si locale la un pret scazut, urmarind regimul juridic prevazut pentru inchirierea spatiilor de locuit.
• Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicatii, energie electrica si termica, gaze, apa, canal etc. se face la tariful destinat spatiilor de locuit.
• Accesul gratuit la serviciile publice de radio si televiziune.
• Utilizarea gratuita in campania electorala a spatiilor de afisaj oferite de administratia publica locala.
• Donatiile de bunuri materiale necesare activitatii politice primite de la organizatii politice internationale sunt scutite de taxe vamale.
