Şansele ca România să mai primească cele 2,5 miliarde de euro din creditul extern până la sfârşitul anului sunt aproape nule, în lipsa unui guvern care să aprobe măsurile de reformă.

Dincolo de neobişnuita bunăvoinţă pe care a arătat-o  României, atât în vară, când a acceptat majorarea ţintei de deficit bugetar de la 4,6% la 7,3% din PIB, cât şi în toamnă, când a fost de acord să facă a treia evaluare, deşi nu există un guvern în deplinătatea exerciţiului, Fondul Monetar Internaţional (FMI) are un mesaj răspicat: dacă bugetul pentru 2010 nu va fi aprobat până la încheierea anului, în parametrii conveniţi, împrumutul nu va fi virat.

Delegaţiile FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene au venit la Bucureşti în pofida faptului că după căderea guvernului Emil Boc anunţaseră anularea vizitei tocmai pentru că nu mai au parteneri de dialog în stare să se angajeze că vor pune în aplicare legile pensiilor, salarizării unice – blocate acum la Curtea Constituţională până după alegeri -, a responsabilităţii fiscale şi, mai ales, cea a bugetului pentru anul viitor. Aceasta din urmă trebuie fundamentată pe indicatorii economici agreaţi de FMI, decisiv fiind nivelul deficitului bugetar care nu va putea depăşi 5,9% din PIB în 2010. Răspunsul la întrebarea „de ce au mai venit totuşi reprezentanţii acestor foruri în România“ nu poate fi decât acela că Banca Naţională a României a făcut o puternică acţiune de lobby pentru a păstra cât de cât încrederea pieţelor financiare.

Ținte nerespectate

Anularea vizitei ar fi însemnat, în percepţia investitorilor externi, semnalul că economia românească a derapat serios din cauza turbulenţelor politice.

„Sosirea echipei FMI şi a celorlalte insituţii are utilitate pentru noi. În primul rând, trebuie să constate dacă la nivel tehnic au fost îndeplinite criteriile pentru sfârşitul lunii septembrie, iar din câte se cunoaşte până acum, nu sunt probleme de depăşire, cu excepţia volumului arieratelor, şi în al doilea rând, să se asigure că oricare dintre partide va forma guvernul după alegeri nu se va abate de la angajamentele luate la semnarea acordului. Din acest motiv s-au întâlnit şi cu liderii partidelor politice“, consideră analistul economic Ionuţ Dumitru.

Chiar dacă ţintele pentru al treilea trimestru au fost respectate, este puţin probabil ca cea de-a treia tranşă de împrumut  de la FMI, de 1,5 miliarde de euro, şi cea de-a doua de la Comisia Europeană, de un miliard de euro, să ajungă în România în acest an, după cum avertizează analiştii financiari. Ținta de deficit bugetar de 7,3% din PIB va fi depăşită, după cum arată inclusiv estimările Ministerului de Finanţe. Potrivit unui raport al ING Bank, venirea misiunii FMI la Bucureşti este o încercare de calmare a pieţelor, în condiţiile în care temerile privind întârzierea tranşei ar conduce la majorarea primei de risc pentru Romania şi la intensificarea presiunilor de depreciere asupra leului. Totodată, nevoia de finanţare a statului este în creştere, iar resursele tot mai limitate. O soluţie va fi foarte greu de găsit, mai ales că nici băncile comerciale nu mai sunt dispuse să crediteze Guvernul, după cum au arătat-o rezultatele celor mai recente licitaţii de titluri de stat.

O nouă evaluare

Pe fondul agitaţiei politice din campania electorală, România nu şi-a mai făcut temele, iar o revizuire a condiţiilor este singura variantă, numai că nu se ştie cât se va mai putea miza pe îngăduinţa FMI. „Dacă se menţine situaţia politică, este uşor de imaginat că nu putem scoate legea răspunderii fiscale până la 31 decembrie. Avem legea pensiilor depusă şi chiar era condiţie până la 31 decembrie. Trebuie să negociem împingerea acestor termene cu trei luni măcar şi să fie aprobate în board-ul din decembrie, ca să putem lua tranşa a treia“, a afirmat preşedintele Băsescu.

Crizele politice au periclitat acordurile cu FMI şi în alte ţări, respectiv în Ucraina şi Letonia.  Aceasta din urmă a primit cu întârziere de câteva luni o tranşă de 200 de milioane de euro pentru că a depăşit ţinta de deficit bugetar. Autorităţile de la Bucureşti nu ar trebui să se bazeze în continuare pe flexibilitatea FMI. În situaţia actuală, este foarte probabil ca următoarea tranşă, programată pentru acest an, să ajungă abia în 2010. În acelaşi timp, este de aşteptat ca, după alegeri, FMI să ceară măsuri şi mai dure, cum ar fi majorarea unei taxe principale, aşa cum a lăsat de înţeles însuşi preşedintele Băsescu.

FMI a anunţat deja că, după formarea noului guvern, după alegerile prezidenţiale, va face o nouă vizită în România pentru rediscutarea angajamentelor.

3,5 miliarde de euro este suma de care are nevoie Guvernul până la sfârşitul anului pentru finanţarea deficitului bugetar, principala sursă fiind FMI

Încheierea cu succes a celei de-a doua revizuiri a acordului va necesita un angajament politic larg pentru aprobarea bugetului pe 2010.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI

Este clar că trebuie făcute anumite modificări ale acordului pentru că România nu va putea îndeplini toate obligaţiile asumate până la 31 decembrie.
Traian Băsescu, preşedintele României

Te-ar putea interesa și: