clienti, bancherii se hotarasc greu.
In momentul in care va exista un birou de credit, persoanele fizice care intarzie sau nu platesc ratele la imprumuturi, indiferent cat de mari sunt acestea, risca sa nu se mai poata apropia de alte banci. Pentru cei care s-au dovedit in timp bun-platnici, existenta biroului va insemna insa obtinerea de credite cu mai putine formalitati birocratice.
Pentru infiintarea institutiei, discutiile au inceput inca din 2000. Pana acum insa, bancherii nu s-au putut pune de acord in privinta informatiilor pe care ar trebui sa le furnizeze. Bancile mari tin la bazele proprii de date si se tem ca punandu-le in comun, concurenta va atenta la portofoliul lor de clienti. Bancherii nu sunt dispusi nici sa accepte in cadrul biroului alte institutii financiare, cum sunt firmele de leasing. La toate acestea, se adauga o problema juridica: trebuie modificata legea bancara, care nu permite procesarea informatiilor despre clienti decat in cadrul bancilor sau la BNR.
Luna aceasta, ARB va incerca sa elimine disensiunile si sa gaseasca o formula in care membrii sai se pot totusi reuni pentru a infiinta un birou de credit comun. Toti cei 38 de membri au fost convocati pe 25 septembrie in acest scop, iar pana pe 19 septembrie au timp sa se anunte cei interesati. „Ne asteptam sa semneze pentru a deveni actionari circa 20 de banci. Acestea vor decide ulterior si modul in care va functiona biroul. Deocamdata, este vazut in nuante diferite de fiecare”, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB. O serie de principii comune au fost totusi stabilite: participatia la capitalul biroului se va face in functie de cota de piata, vor fi respectate drepturile actionarilor minoritari, societatea va fi deschisa, deocamdata, doar bancilor, iar accesul la informatii va fi permis numai celor care si furnizeaza date.
Rau-platnicii sunt primii dati in vileag
In prima etapa, de la biroul de credit vor putea fi accesate doar informatii negative. Mai exact, o banca interesata de „cazierul” unui client va putea afla doar daca aceasta a avut intarzieri la imprumuturi anterioare sau nu si-a platit deloc ratele. Purtatorul de cuvant al BCR, Cornel Cojocaru, afirma ca informatiile se vor obtine doar pe modelul intrebare-raspus. Astfel, biroul va putea fi intrebat daca in cazul clientului X exista credite anterioare restante, insa nu si ce sume si cu ce destinatii a imprumutat de la alte banci fara a intarzia plata ratelor. In viitor, atunci cand vor stabili actionarii biroului, vor putea fi accesate si asa-zisele informatii pozitive. Pentru clientii bun-platnici, acestea sunt importante pentru a obtine mai rapid sau in conditii mai bune noi credite.
In afara proiectului ARB, intre timp au aparut mai multe initiative separate. „Exista o initiativa pe care am numit-o olandeza, pentru ca a venit din partea presedintilor olandezi de banci (n.r. actualii sau fostii presedinti de la ING, ABN AMRO, Banca tiriac, Banca Transilvania si Raiffeisen), insa este mai mult o solutie tehnica si nu isi propune sa rezolve problema juridica”, spune presedintele ARB. O alta initiativa apartine firmei britanice Neural Risk Management, care va infiinta un birou de scoring (furnizeaza „punctaje” pentru bonitatea unui client), ce va fi transformat, cand legislatia o va permite, intr-un birou de credit. Directorul general al companiei, Cosmin Neagu, spune ca a semnat deja cu o banca si o firma mare de retail, fiind in negocieri si cu una din primele trei banci ca marime. Discutii pentru infiintarea unui birou separat, neconcretizate inca, dar care au pus pe jar celelalte banci, au existat si intre BCR si BRD, care au acordat impreuna mai mult de jumatate din creditele din piata.