Prevederile unei directive europene ce impune reducerea costurilor creditelor noi de consum ar putea fi extinse şi pentru creditele ipotecare şi pentru cele deja acordate. Propunerea e contestată de bănci.
Modul în care Directiva Europeană nr. 48/2008, referitoare la creditele de consum, va fi implementată în sistemul financiar românesc este încă în negociere. Reprezentanţii instituţiilor financiare şi cei ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) au păreri diferite.
Directiva impune, printre altele, reducerea comisionului de rambursare anticipată a creditelor, eliminarea comisioanelor de analiză pentru dosarele respinse, posibilitatea clienţilor de a renunţa la contractul de credit fără penalizări în termen de 14 zile după încheiere, analizarea dosarului de credit în maximum 30 zile de la depunerea documentaţiei de către solicitant, standardizarea informaţiilor oferite de instituţiile de credit clienţilor, posibillitatea de a contracta credite din alte ţări membre ale Uniunii Europene.
Bogdan Baltazar, analist financiar, susţine că „această bunăvoinţă faţă de debitori este prematură în raport cu situaţia economică şi cu nivelul de trai din România, la creditele de consum delincvenţa datornicilor fiind foarte mare. Reducerea comisionului de rambursare anticipată, de exemplu, nu se poate face pur si simplu, există un plan de trezorerie care trebuie respectat sau ajustat şi e normal să se perceapă un comision de genul acesta“.
În prezent, comisioanele de rambursare anticipată variază între 0% şi 5%, în funcţie de bancă şi de perioada rămasă până la scadenţa creditului. Comisionul de analiză dosar poate ajunge şi la 600 lei, fiind perceput chiar dacă dosarul nu a fost aprobat. Pentru creditele de consum, aprobarea durează în general mai puţin de 30 de zile, însă pentru cele ipotecare, timpul de aşteptare poate fi şi de două luni.
Un efect al aplicării directivei va fi migraţia clienţilor de la o bancă la alta mai uşor, fie în România, fie în afara ţării. „Cetăţenii români vor avea teoretic şi dreptul de a contracta un credit în altă ţară membră UE, însă practic nu se ştie în ce măsură acest lucru va fi posibil. Iar pentru ca cetăţenii străini să ia credit din România, dobânzile pe piaţa românească nu sunt prea atractive“, susţine Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Exces de zel
Gabriela Nistor, director executiv retail banking în cadrul Băncii Transilvania (BT), afirmă că banca are o echipă care studiază posibilitatea implementării acestei directive. „Pe partea de comisioane de rambursare anticipată sau comisioane de analiză dosare respinse nu vor fi modificări majore, deoarece comisioanele practicate de Banca Transilvania sunt deja destul de mici, în unele cazuri, chiar zero“. Referitor la prevederea prin care clienţii vor avea timp 14 zile de a renunţa la contract fără penalizări, Nistor crede că nu vor exista foarte multe cazuri în care clienţii să renunţe la contracte, iar cele care vor fi, vor implica mai mult munca de administraţie.
ANPC doreşte însă să extindă chiar mai departe regulile directivei. Mihai Meiu, director în cadrul Autorităţii, susţine că „directiva ar trebui să se aplice atât creditelor de consum, cât şi celor ipotecare şi de leasing. Acest lucru se poate face chiar dacă directiva se referă doar la creditele de consum, deoarece zona creditelor ipotecare nu este armonizată european, caz în care, în mod legal, statele membre pot introduce reglementări naţionale“. În plus, Meiu consideră că directiva ar trebui să se aplice şi creditelor aflate în derulare, arătând că „altfel nu ar fi corect faţă de cei care au incheiat până acum aproape opt milioane de contracte“.
De cealaltă parte, bancherii consideră că sancţiunile aduse prin această directivă ar fi prea aspre. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului crede că, dimpotrivă, sunt prea blânde. „Ar trebui să existe un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, or până acum, balanţa a fost mai mult înclinată în favoarea instituţiilor financiare“, spune Mihai Meiu.
Bancherii resping aplicarea retroactivă
Lucian Anghel, economist-şef în cadrul BCR, susţine că „Banca Natională se străduieşte să ajute relansarea creditării, or, printr-o aplicare defectuoasă a acestei directive şi fără acordul ARB, s-ar putea să se obţină exact efectul invers. Trebuie să avem în considerare şi faptul că jumătate din produsul intern brut al României se bazează pe consum şi să ne gândim la urmări“.
Radu Graţian Gheţea arată că implementarea directivei a fost stabilită la nivelul Comisiei Europene, fiind un pas în uniformizarea regulilor practicate de instituţiile bancare în toată Uniunea. „Este foarte bine că se face această uniformizare, însă nu vedem de ce ar trebui extinse şi la alte tipuri de credite. Mai exact, comunitatea bancară consideră că atâta timp cât Comisia Europeană se referă la o anume categorie de credite, această directivă ar trebui să fie transpusă aşa cum este, fără a se aplica retroactiv sau creditelor ipotecare“, conchide preşedintele ARB.
Zona creditelor ipotecare nu este armonizată european, caz în care, în mod legal, statele membre pot introduce reglementări naţionale pentru aceste credite.
Mihai Meiu, director ANPC
