Câţiva ani de creştere economică semnificativă, alimentată de creditele ieftine, s-au încheiat anul trecut, după ce bula din sectorul imobiliar s-a mistuit iar economia României s-a contractat cu 7,1%. Acum, măsurile de austeritate implementate conform prevederilor acordului stand-by de 20 miliarde de euro (27,7 miliarde de dolari) semnat cu FMI vor provoca iarăşi o contractare a economiei de 1,9% în acest an, întârziind redresarea până în 2011.

În condiţiile în care creditele neperformante continuă să crească, renta rentabilităţii financiare a sectorului bancar continuă să alunece în teritoriu negativ în trimestrul doi din 2010, ceea ce înseamnă că instituţiile trebuie să pună deoparte mai mulţi bani pentru provizioane. Rata împrumuturilor neperformante a urcat la 17,8%, faţă de 11,8% în urmă cu un an.

Persoanele fizice care au contractat credite au probleme cu plata datoriilor, obligând băncile să reeşaloneze calendarul achitării ratelor, şi există temeri privind posibile efecte ale scăderii preţului proprietăţilor luate ca garanţie. Dar bancherii susţin că problema reală rămâne sectorul corporatist, în special la întreprinderile mici şi mijlocii, care au dificultăţi la achitarea ratelor deoarece statul nu-şi achită la timp datoriile.
România nu este Grecia

‘Încă vedem unele probleme cu întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt expuse la problema fluxului de numerar (cash flow). Dar restanţele trebuie plătite de stat, ca parte a acordului dintre România şi FMI, şi dacă acest lucru se va întâmpla, situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii va fi puţin îmbunătăţită’, a explicat Dominic Bruynseels, directorul general al celei mai mari bănci din România, BCR, preluată de grupul austriac Erste.

Guy Poupet, directorul general al celei de-a doua bănci din România, BRD-Groupe Societe Generale, susţine că deşi împrumuturile neperformante nu au atind valoarea maximă, situaţia încă este gestionabilă: ‘România nu este Grecia, dar încă nu se poate spune că a început redresarea’.

BCR şi BRD au rămas profitabile în primul semestru din 2010, dar alte bănci nu s-au descurcat la fel de bine. De exemplu, subsidiara din România a OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, a înregistrat în primele şase luni pierderi de 10,6 milioane de dolari, după ce portofoliile de credite s-au deteriorat rapid în trimestrul doi, în special din cauza neachitării împrumuturilor de către cosporaţii şi a creşterii costurilor cu provizioanele.
S-au înăsprit condiţiile de creditare

‘Mediul macroeconomic sumbru a sporit riscul unor pierdri din depreciere, în următoarele trimestre’, a anunţat OTP.

Deoarece băncile româneşti reevaluează riscurile creditării, s-au înăsprit condiţiile de creditare, lipsind firmele de finanţarea atât de necesară.

‘Concurenţa pentru creditarea companiilor mari, în special în sectorul exporturilor, s-a intensificat, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii, în special dacă ele au avut probleme, au dificultăţi în găsirea băncilor care să le finanţeze’, a declarat Tonny Lybek, reprezentantul FMI în România.
Băncile din România par încă bine protejate

Dominic Bruynseels insistă că băncile ‘nu lasă să moară întreprinderile mici şi mijlocii din cauza finanţării. Ce facem noi e să fim realişti în legătură cu şansele întreprinderilor mici şi mijlocii de a trece prin acestă perioadă, pentru acelea care credem că au şanse, le oferim sprijin’.

Băncile din România par încă bine protejate de orice viitoare şocuri, cu o medie a indicelui de adecvare a capitalului de 14,3%. Reglementările privind provizioanele ale Băncii centrale a României sunt considerate extrem de stricte, iar rezervele în valută în valoare de 31,5 miliarde de euro vor ajuta la evitarea oricăror turbulenţe. Mai mult, în contrast cu vecina Ungaria, problema creditelor în valută mare mult mai gestionabilă.

Cota creditelor în valută a ajuns la aproape două treimi din totalul împrumuturilor înainte de criza financiară mondială. dar, deşi moneda naţională, leul, s-a depreciat cu peste 15% faţă de euro imediat după debutul crizei, de atunci s-a tranzacţionat într-o bandă relativ limitată. Până acum băncile străine cu subsidiare în România, care controlează 90% din sistemul bancar al ţării, şi-a menţinut în linii mari expunerea la România.

Totuşi, analiştii rămân îngrijoraţi de rolul băncilor din Grecia în sectorul bancar românesc, ale deţin 15% din activele bancare din România. ‘Nu este o perioadă în care să fi naiv şi să creză că totul e bine, este o perioadă dificilă. Dar noi credem că sistemul bancar din România se află bine poziţionat pentru a face faţă turbulenţelor’, a declarat directorul executiv al Băncii Transilvania, Robert Rekkers.
SURSA: Agerpres