Nu au trecut prea multi ani de cind a fost lansat primul magazin virtual autohton, Cybershop.ro, realizat de PC Net, si care oferea rominilor posibilitatea de a comanda de pe Internet casete sau CD-uri audio, o serie de carti si CD-uri multimedia pentru computer. Produsele comandate erau trimise prin posta sau, atunci cind destinatia se afla i Bucuresti, erau livrate de un curier special, neexistind posibilitatea de plata on-line. Normal ca site-ul lansat acum ceva ani nu s-a putut bucura de succesul vreunui confrate de peste Ocean care se lauda cu icasari de peste 50 milioane USD, motivele ivirtindu-se i jurul ratei mici de penetrare a Internetului i rindul rominilor, a lipsei unui cadru legislativ adecvat si a dezinteresului bancilor pentru astfel de afaceri si inexistenta unei retele de distributie nationale cit mai avantajoase. in momentul de fata, desi au aparut mai mult de 25 de astfel de site-uri, nimic nu s-a schimbat i sistemul de livrare sau de plata, singurii care se bucura de un oarecare succes il reprezinta magazinele virtuale construite pe o infrastructura deja existenta.
Un astfel de exemplu il reprezinta Flamingo.ro, site-ul comercial al companiei cu acelasi nume, care ani de zile si-a dezvoltat o adevarata retea de magazine i principalele orase din Rominia, iar din 1999 si-a extins afacerea si pe Internet. Pina i prezent, magazinul virtual Flamingo a ajuns la o medie zilnica de utilizatori ce depaseste 1.500, iar numarul paginilor sale vizitate a trecut de un milion de afisari. „De fapt, nu este chiar un magazin virtual. Este mai mult un sistem de tip on-line order. Problema consta i lipsa de interes a organismelor bancare care impiedica dezvoltarea platilor electronice. Am icercat sa colaboram, dar raspunsul a fost itotdeauna acelasi: deocamdata nu se poate. Daca nici o banca din Rominia nu o sa accepte modalitati de plata noi, o sa ne adresam unei banci de peste hotare”, ne-a declarat Valentin Barbu, Product Manager la Flamingo.
Volumul tranzactiilor icheiate prin intermediul Flamingo.ro i perioada 2000 – 2001 este de aproximativ 64.000 USD.
Pentru a putea dezvolta o modalitate de plata on-line, o companie ar trebui sa icheie un contract cu unele dintre bancile existente, astfel icit acestia sa fie racordati direct la sistemul de verificare a bancii, contra unui comision din tranzactiile efectuate, pentru a evita eventualele fraude. in plus, banca sau o companie privata ar trebui sa asigure aceste plati „virtuale”, astfel icit tranzactiile sa se poata realiza i siguranta.
Comerciantii si bancile se acuza reciproc
in realitate, fiecare parte arunca vina i curtea vecinului, bancile acuza lipsa unei legislatii care sa permita protejarea tranzactiilor on-line, isa nu doresc sa isi asume nici un risc, refuzind sa piarda bani dintr-un domeniu i plina dezvoltare. La rindul lor, comerciantii virtuali acuza bancile de lipsa de interes, preferind sa lucreze itr-o forma incipienta de comert electronic.
„Rominia, i loc sa mearga iainte, merge iapoi. Mai nou, bancile solicita obligatoriu prezenta cardului fizic pentru desfasurarea unei tranzactii cu o carte de credit. Acesta este un impediment major i dezvoltarea comertului electronic, pentru ca nimeni nu va mai accepta cardul decit daca il va vedea fizic, ceea ce face imposibila o plata electronica”, spune Silviu Sirbu, director general la Rate.ro. Conform acestuia, nici detinatorii de carduri nu sunt o problema i Rominia, numarul acestora situindu-se pe la 600.000 de utilizatori totali de astfel de suporturi. Mai mult, conform statisticilor, marea majoritate a lor are acces i mod curent la Internet.
Rate.ro a implementat un sistem de plata on-line, isa metoda adoptata, unica fiabila la noi, este „semi-manuala”. Mai exact, atunci cind se primeste o comanda de pe o carte de credit, operatorul de la Rate.ro trimite datele bancii, asteptind confirmarea acesteia.
Rate.ro este, poate, magazinul virtual cu cea mai spectaculoasa dezvoltare din Rominia. Beneficiind de un pachet de finantare de peste un milion USD de la Libra Bank, a ajuns, conform declaratiilor lui Silviu Sirbu, sa vinda i perioada sarbatorilor de Paste de un miliard pe saptamina. Intentiile pentru viitorul apropiat sunt de a deschide magazine i Bucuresti si i tara, care sa vinda i acelasi sistem, livrarea fiind asigurata din resurse proprii, multumita faptului ca aceeasi companie se sprijina pe ajutorul firmei incluse i acelasi holding, FIX Computers.
O alta problema a comerciantilor virtuali o reprezinta rata scazuta de penetrare a computerelor pe piata romineasca. „Pentru ca aceasta forma de comert sa se dezvolte rapid, trebuie sa existe cheltuieli mai mari i domeniul IT si al Internetului, itrucit nu poti sa pretinzi crearea unui model de business profitabil, daca nu ai cui sa vinzi. in acest moment, cu sapte Euro cheltuiti, Rominia este tara cu cea mai mica cheltuiala IT pe cap de locuitor din estul Europei”, sustine Andrei Filip, consultant la Roland Berger & Strategy Consultants. Mai mult, dinsul explica de ce comertul electronic mai are de asteptat pentru a se mindri cu numele la noi. „Din cauza lipsei interesului bancilor de a-si diversifica gama de servicii, acestea nu vor sprijini crearea de case de „clearing” si acceptarea riscurilor pe care le presupune, i acest moment, folosirea cartii de credit pe Internet, pentru ca nici un romin nu va da niciodata numarul card-ului pe un server care nu este securizat”.
Patru proiecte de lege stau sa apara
Sunt isa si cazuri i care, fara a fi nevoie de investitii prea mari, se poate face comertul electronic autohton, forma incipienta i care acesta se afla mulindu-se ca o manusa pe genul de afacere dezvoltat. Este cazul Gameshop.ro, magazinul virtual al firmei Best Computers, de pe care orice impatimit de jocuri din tara poate comanda ultimele produse de acest gen. „Realizarea magazinului ne-a costat 600 USD, iar comenzile sunt livrate prin serviciul Prioripost i toata tara, cu plata la ramburs. Desi ne lipsesc instrumentele de plata on-line, site-ul pare sa fi prins foarte bine pentru primele trei saptamini de cind a fost lansat, de aceea ne gindim serios sa icepem livrarea si de computere si componente”, ne-a declarat Teo Paduraru, director Best Computers.
De altfel, la reticenta bancilor se mai adauga si comisioanele percepute pentru astfel de tranzactii, de 4,5% din valoarea fiecarei tranzactii, punind i aceeasi oala restaurantele ce practica adaosuri de 100% cu magazinele de computere, unde adaosul la componente, de exemplu, nu depaseste i general 8%. Iar lipsa unei legislatii care sa reglementeze comertul electronic nu pare sa fie motivul care ar tine i loc dezvoltarea acestui segment, mai ales ca marea majoritate a tarilor vestice nici nu s-au gindit sa voteze astfel de legi, iar i Statele Unite a fost adoptata o astfel de lege abia anul trecut.
Mihai Batrineanu, director general la PC Net, este convins ca atita vreme cit BNR refuza sa faca decontari i timp real, continuind sa faca asa-zisul clearing manual, orice banca comerciala lanseaza produse de Internet Banking si permite tranzactii on-line, evitind astfel situatiile i care banii itirzie zile bune pina sa ajunga i conturile destinatarului.
Probabil ca solutia cea mai fiabila este optarea pentru o strategie de asa-zis free banking, mutind practic ghiseele bancilor pe Internet.
Exista solutii isa chiar si pentru acest impediment. Teora.ro, cel mai mare magazin virtual care se ocupa cu vinzarea de carte, si-a deschis de curind un magazin special pentru Statele Unite. Mircea Baldean, director la Click&Go.ro, care s-a ocupat i mod direct de realizarea acestui site pentru Teora, explica cum se poate face comert electronic si fara a depinde de bancile rominesti. „Operate.net este un exemplu. Acestia au legatura deja stabilita cu o banca si, contra unui comision, poate pune la dispozitie infrastructura sa pentru ca tranzactia sa se poata icheia i conditii de maxima securitate. Ebill.com este un alt exemplu. Acestia livreaza banii la sfirsitul lunii pentru tranzactiile care au fost realizate pe magazinul respectiv, oprindu-si comisionul.”r
in fine, daca aceste chestiuni vor ocupa mult timp lista cu probleme a celor care au investit sau o vor face i comertul electronic din Rominia, cel putin din punct de vedere legislativ se sta mult mai bine. r
in afara de Legea comertului electronic, propusa de deputatul Varujan Pambuccian, care se afla la un pas de a fi adoptata, isusi Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a impins spre aprobare nu mai putin de trei proiecte de acte normative. Este vorba despre Legea privind semnatura electronica, Legea privind protectia persoanelor fata de prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, Legea privind prevenirea si combaterea fraudei i retelele de telecomunicatii si a contrafacerii mijloacelor de plata electronica.r
Cadrul legislativ propus este cit se poate de complex, singura lui problema fiind ca sta pe hirtie de multa vreme, i timp ce Rominia ocupa una dintre pozitiile fruntase (locul cinci) i topul tarilor cu cea mai mare activitate i frauda pe Internet.t