Verificarea efectuată de autorităţile de reglementare din Grecia şi de BCE ar putea fi finalizată în septembrie, a afirmat, pentru Reuters, o sursă din domeniul bancar, scopul fiind acoperirea deficitului de capital până în ianuarie, când va intra în vigoare noua lege care prevede că cei care deţin depozite semnificative vor contribui la costul salvării băncilor cu probleme.

Anul trecut, trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România – National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank – nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1%, potrivit unui scenariu advers.

În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers, cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.

De atunci, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit, din cauza declinului economiei şi a majorării creditelor neperformante, astfel încât vor avea nevoie de a treia recapitalizare din 2010, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

"Evaluarea cuprinzătoare a situaţiei băncilor elene va fi finalizată după această vară. Va fi un proces mai rapid comparativ cu testele de stres derulate anul trecut", susţin sursele, care au adăugat: "Indicele minim de adecvare a capitalului cerut băncilor ar putea fi de 8% în scenariul de bază şi de 5,5% într-un scenariu advers, dar aceste condiţii încă nu s-au stabilit".

Din ianuarie, când a venit la putere Guvernul de stânga, băncile au pierdut 75% sau 14,5 miliarde de euro din capitalizarea lor de piaţă.

Începând din luna noiembrie a anului trecut, Mecanismul European de Supervizare bancară este responsabil în mod direct de supravegherea unui număr de aproximativ 123 de grupuri bancare europene. Această tânără autoritate, care operează sub egida BCE, a derulat anul trecut o vastă analiză a activelor bancare din zona euro, precum şi teste de rezistenţă care au scos în evidenţă nevoile de capital ale mai multor instituţii financiare din regiune. Un test de rezistenţă este o simulare a mai multor scenarii diferite de criză financiară prin care poate fi testată soliditatea instituţiilor bancare.

Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei – HFSF – principalul acţionar al băncilor elene – este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea acestor instituţii. Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES