„Candidatura lui Armaşu pentru funcţia de guvernator (al Băncii Naţionale) îndeplineşte cerinţele şi aşteptările Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Băncii Mondiale (BM), ceea ce este important pentru Republica Moldova, care derulează un program pe trei ani cu FMI. Armaşu era un partener de încredere al fostului guvernator al Băncii Naţionale, inclusiv în activităţile derulate cu FMI, BM şi alţi parteneri externi ai ţării”, a afirmat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, înaintea votului.

La rândul său, Armaşu a declarat că va face tot posibilul pentru a se asigura că relaţiile Republicii Moldova cu partenerii săi externi rămân bune.

În noiembrie 2016 Consiliul director al FMI a aprobat acordul pe trei ani cu Republica Moldova, care va avea acces la o sumă totală de aproximativ 178,7 milioane de dolari.

Vineri, Octavian Armaşu demisionează din funcţia de ministru de Finanţe, el urmând să fie înlocuit temporar de adjunctul său.

Numirea lui Octavian Armaşu, în vârstă de 49 de ani, la conducerea Băncii Naţionale a fost salutată de investitorii din Republica Moldova care speră că el va continua reformele iniţiate de Sergiu Cioclea după scandalul bancar.

Sergiu Cioclea a preluat postul de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în aprilie 2016, în urma unui scandal care a aruncat ţara într-o criză politică şi economică. Între timp, graţie sprijinului oferit de FMI şi BM, Banca Naţională a Republicii Moldova a reuşit să aducă mai multă transparenţă în sistemul financiar şi a abordat problema corupţiei.

Republica Moldova a fost în pragul falimentului în 2015 după ce un miliard de dolari au dispărut din trei dintre cele mai mari bănci locale. În plus, analiştii susţin că între 2011 şi 2014 fonduri din Rusia în valoare de aproximativ 22,3 miliarde de dolari au fost spălate prin sistemul financiar din această ţară.

Republica Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. După criza bancară, autorităţile de la Chişinău au reluat cooperarea cu Fondul Monetar Internaţional, care în luna martie a salutat progresele realizate în corectarea vulnerabilităţilor din sistemul bancar.

 

În 2015, şocul provocat din sistemul bancar a generat o contracţie de 0,5% a economiei Republicii Moldova. Între timp, economia a revenit pe creştere, înregistrând un avans de 4,1% în 2016 şi 4,5% în 2017.

Octavian Armașu are 46 de ani, și-a făcut studiile la Universitatea Tehnică din Moldova, specialitatea IT și Inginer în sisteme, în perioada 1991-1994. Ulterior, în perioada 2002-2006 a urmat programul de instruire la „CFA Institute”, Chartered Financial Analyst (CFA), Statele Unite ale Americii.

Experiență profesională

Martie 2004-2016: Director financiar CFO, Südzucker Moldova S.A., Republica Moldova; 2001-2004: Șef, Departamentul Controlling (planificare, bugete, analiză financiară, planificarea financiară strategică), Südzucker Moldova S.A., Republica Moldova; 1999-2001: Controller, Südzucker International GmbH; 1997-1999: Senior Consultant, Onest Business Consulting, Întreprindere mixtă Moldo-Olandeză; 1996-1997: Manager vânzări, Glass Container Company, Republica Moldova.

Anterior demnitarul a ocupat mai multe funcţii în cadrul companiei Südzucker Moldova (1999–2016), parcurgând un traseu profesional ascendent de la controlor la director financiar.

Conform declaraţiilor depuse de Octavian Armaşu la Autoritatea Națională de Integritate, familia acestuia este posesoarea a două apartamente, două vile și două garaje.

De asemenea, familia Armașu 137 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de 92.5 ha în satele Nicoreni, Dominteni şi Gribova din raionul Drochia, un teren intravilan în s. Budeşti din mun. Chişinău, 2 terenuri extravilane şi un automobil Volvo XC60.

În proprietatea familiei Armaşu se află şi o cotă de participare de 0.0005% în cadrul companiei “Agro-SZM” S.R.L. şi acţiuni la societăţile comerciale “Franzeluţa” S.A. (800 acţiuni), “Victoriabank” S.A. (1,250 acţiuni) şi “Banca de Economii” S.A., aflată în proces de lichidare (772 acţiuni).

Armașu a ajuns în vizorul presei după ce la 30 septembrie 2016, activistul civic Andrei Donică a aruncat o găleată cu lapte peste el, reproșându-i că guvernarea a pus pe umerii cetățenilor datoria de 1 miliard de dolari apărută în rezultatul fraudelor bancare. După acest incident Donică a fost reținut de poliție.

Te-ar putea interesa și: