Banca Centrală a Ungariei anunță o nouă măsură pentru a contracara inflația ridicată. Va continua majorarea dobânzilor
Mai precis, Banca Centrală a Ungariei (NBH) a anunţat marţi că va continua majorarea dobânzilor, în contextul creşterii riscurilor legate de inflaţie. Totodată, Consiliul Monetar a decis adoptarea a trei noi măsuri care să ajute la canalizarea lichidităţii interbancare.
Ca parte a acestor măsuri, va majora rezervele minime obligatorii stabilite pentru sistemul bancar, conform informațiilor transmise de reuters.com
Dobânda de bază a fost majorată cu 100 de puncte
Potrivit sursei menționate, dobânda de bază a fost majorată cu 100 de puncte de bază, la 11,75%, pentru a contracara inflaţia ridicată, care ar urma să atingă anul acesta 20%.
Amintim că NBH a fost prima bancă centrală din UE care a început majorarea dobânzilor, în iunie 2021, iar de atunci le-a majorat cu 1.000 puncte de bază.
Totuși, inflaţia a depăşit estimările NBH, ajungând la 13,7% în iulie. În acest context, adjunctul guvernatorului, Barnabas Virag, a declarat că banca trebuie să utilizeze toate instrumentele pentru a preveni creşterea inflaţiei.
Acesta se aşteaptă ca inflaţia să atingă un vârf de 18% – 19% anul acesta şi să scadă într-un ritm lent din 2023.
Băncile centrale se tem de pierderea încrederii publicului
În altă ordine de idei, Bogdan Maioreanu, analist eToro, a explicat într-un comentariu că reuniunea decidenților din principalele bănci centrale ale lumii a spulberat speranțele traderilor privind inversarea politicii actuale de combatere a inflației prin creșterea ratelor dobânzilor.
Jerome Powell, președintele Fed, consideră că refacerea stabilității prețurilor va dura ceva timp și necesită utilizarea în forță a instrumentelor Fed pentru a aduce cererea și oferta într-un echilibru mai bun. Reducerea inflației va necesita probabil o perioadă susținută de reducere a creșterii economice și foarte probabil va aduce o oarecare deteriorare a condițiilor de pe piața muncii. În timp ce ratele mai mari ale dobânzilor, creșterea mai lentă și condițiile restrictive de pe piața forței de muncă vor duce la scăderea inflației, măsurile vor provoca, de asemenea, “suferință” pentru familii și companii. Acestea sunt costurile reducerii inflației, dar un eșec în restabilirea stabilității prețurilor ar provoca dureri mult mai mari, a menționat Jerome Powell.
Este foarte probabil ca România să nu fie scutită de suferința indusă de măsurile antiinflaționiste. În ultima minută publicată, BNR a menționat că va fi testată capacitatea unor companii de a rămâne viabile în contextul costurilor ridicate. De asemenea, principalul factor determinant al creșterii PIB-ului în România va rămâne probabil consumul privat și este posibil să asistăm la o încetinire în 2023, sub influența creșterii graduale a ratelor dobânzilor dar și a altor factori. Cu toate acestea, băncile centrale din Europa Centrală și de Est au început ciclul de majorare a dobânzilor mai devreme și au acum opțiunea de a face o pauză, dacă datele economice permit asta. În august, Banca Națională a Cehiei a menținut neschimbată rata dobânzii la 7%. Însă BCE nu se află în această poziție.
