Situaţia tot mai îngrijorătoare a încasărilor bugetare, coroborată cu presiunea plăţilor obligatorii, respectiv a salariilor şi a pensiilor, a determiat autorităţile fiscale să împrumute sume din ce în ce mai mari, la termene tot mai mici. Ieşirea din acest blocaj o reprezintă o emisiune de eurobonduri pe un termen cât mai îndelungat, susţin analiştii economici.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că Guvernul angajează un credit intern de un miliard de euro pentru a-şi restructura datoria pe termen scurt şi foarte scurt şi a adăugat că împrumutul va fi luat în condiţii mai bune decât ar fi fost pe piaţa internaţională.

Băsescu: „Condiţii bune”

„Guvernul angajează acum un credit intern de un miliard de euro, pentru a-şi restructura datoria pe termen scurt şi foarte scurt, care este extrem de împovărătoare”, a spus şeful statului, citat de Mediafax. Traian Băsescu a adăugat că ştie condiţiile în care este luat creditul şi a precizat că acestea sunt avantajoase.

„Condiţiile de angajare a creditului sunt bune, mult mai bune decât dacă Guvernul ar fi ieşit pe piaţa internaţională pentru angajarea unui credit de un miliard”, a menţionat şeful statului.

Creditul guvernamental: creştere cu 232%

Datoria publică totaliza 120,7 miliarde de lei la finele lunii mai, reprezentând 22,7% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an, de 531 miliarde de lei. În primele 5 luni din acest an, datoria publică a urcat cu 10%.

Ultimele date oficiale prezentate ieri de către Banca Naţională arată că creditul guvernamental  a crescut în luna iunie anul acesta cu 10,7%, până la 36,740 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu aproape 9 miliarde de euro.

Privind lucrurile din perspectiva ultimelor 12 luni, situaţia este şi mai dramatică, în contextul în care, potrivit BNR, „la 30 iunie 2009, creditul guvernamental s-a majorat cu 232,0% (213,6% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2008”.

Băncile preferă să împrumute statul

Comentând toată această situaţie, analistul economic Bogdan Baltazar, membru în Consiliul de Administraţie al BRD, a declarat pentru capital.ro că „nu este nicio surpriză. Guvernul s-a împrumutat într-un ritm prea ridicat, ceea ce a dus, evident, la explozia creditului guvernamental, în timp ce creditul neguvernamental s-a temperat semnificativ, ceea ce nu este, însă, un lucru neapărat rău în actuala situaţie”.

Baltazar susţine, de asemenea, că băncile preferă să împrumute statul, chiar dacă la o dobândă mai mică faţă de creditele standard, dar la un grad de garanţie maxim. „Acest fapt a dus la un fenomen de evicţiune pe piaţă, statul absorbind, practic, aproape toţi banii”, mai spune Bogdan Baltazar.

„Un împrumut de care nimeni nu ştie nimic”

Legat de restructurarea datoriei şi de miliardul de euro împrumutat de guvern pentru acest scop, Bogdan Baltazar susţine că acest fapt este puţin probabil. „Nu cred că se realizează. Ar fi bine să reuşească să împrumute pe 2 ani, dar nu cred. Oricum, remarc faptul că se spune că s-ar fi luat un împrumut de un miliard de euro, cu o dobândă de 5%, de care nimeni nu ştie nimic şi pe care nimeni nu îl recunoaşte”, a comentat pentru capital.ro Bogdan Baltazar.

Soluţia propusă de Baltazar este o emisiune de eurobonduri pe termen lung. „Cred că ar fi bine ca guvernul să iasă în toamnă cu o emisiune de euro-obligaţiuni, pe o perioadă de 7 ani. Trebuie spus, însă, că dobânda ar fi ceva mai mare, vreo 7% după părerea mea”, a conchis renumitul analist economic.

Va intra România în incapacitate de plată?

Chiar dacă România are datorii imense, deficite în creştere şi se confruntă cu o criză economică severă, riscul de a intra în incapacitate de plată este redus.

„Nivelul de îndatorare publică din România este unul dintre cele mai mici din Europa. Deşi avem un nivel de îndatorare mic, el creşte destul de repede acum pentru că deficitul bugetar a crescut  foarte tare în anul 2008, e în continuare ridicat, iar nevoia de finanţare a statului este mare”, a explicat Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

Directorul executiv al GEA, Liviu Voinea, susţine că, deşi există riscul ca România să intre în incapacitate de plată, acest lucru nu se va întâmpla. „Nu cred că România va intra în incapacitate de plată. Însă, crearea de masă monetară prin operaţiuni de tip repo (infuzie temporară de lichiditate în schimbul preluării de titluri de stat – n.r.), rostogolirea datoriei interne şi devalorizarea monedei pentru a reduce valoarea reală a datoriei sunt trei metode prin care acest risc se poate materializa”, a explicat el.

Te-ar putea interesa și: