„În calitate de român și de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părți a României. Este o încălcare a Constituției acestei țări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea și indivizibilitatea statului român”, a scris Tudose.
„Discuțiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc sunt în afara legii și nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de destabilizare a unității României în anul Centenarului”, a completat prim-ministrul.
La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că NU va negocia autonomia teritorială pentru ţinutul secuiesc.
„(Poziţia mea – n.r.) este foarte clară şi limpede, cum a fost tot timpul. Este neconstituţională şi de neacceptat. Şi de nenegociat”, a precizat el, într-o conferinţă de presă.
Pe de altă parte, Dragnea a menţionat că PSD a colaborat bine cu UDMR şi că au existat cazuri în care social-democraţii au avut „opinii diametral opuse” chiar şi cu reprezentanţii ALDE.
UDMR, PCM şi PPMT au cerut într-o rezoluţie comună semnată luni, la Cluj, autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium.
Rezoluţia a fost semnată de preşedinţii celor trei formaţiuni – Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT).
„Noi, reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanţi responsabili şi legitimi ai comunităţii maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie: 1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din ţinutul secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România. 2. Considerăm că autonomia teritorială a ţinutului secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi în domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia ţinutului secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci”, se arată în rezoluţie.
„Până acum am colaborat bine (cu UDMR – n.r.), în sensul că am colaborat pe anumite proiecte de legi, cum am colaborat şi cu alte formaţiuni politice. (…) Să ştiţi că am avut opinii diametral opuse, în unul sau două cazuri, şi cu ALDE. Asta nu înseamnă că nu am putut să colaborăm în continuare”, a arătat liderul PSD.
