Evoluția din ultima vreme a monedei naționale în raport cu principalele valute se constituie într-un nou motiv de îngrijorare pentru români, în condițiile în care deprecierea accentuată a leului se constituie într-un nou factor care conduce la scăderea nivelului de trai pentru mulți dintre ei.

Cunoscutul economist Cristian Socol a avertizat luni că deprecierea cursului de schimb al monedei naționale va mări facturile și va crește ratele la creditele în valută, concomitent cu scumpirile care vor veni pentru orice produs/bun care are are prețul calculat în euro.

”Neîncredere și incertitudine în politicile economice guvernamentale”

”Cursul de schimb leu/ euro se apropie vertiginos de 4,9 lei – 4,95 lei pentru un euro, unele bănci comerciale vânzând deja euro peste acest nivel. Deprecierea cursului de schimb al leului mărește facturile, mărește ratele la creditele în valută și mărește orice preț calculat în euro la bunurile pe care doriți să le cumpărați.

Deprecierea leului arată neîncredere și incertitudine în politicile economice guvernamentale. Pe de alta parte prin deprecierea cursului de schimb, se micșorează puterea de cumpărare a românilor în timp ce încasările nominale la buget cresc.”, a scris Socol luni pe Facebook.

Trebuie precizat că, de câteva zile, Leul este cotat în tranzacțiile interbancare la un nivel de peste 4,85 lei pentru un euro, iar dealerii bancari se aşteaptă în cursul zilei de luni acest nivel să fie depăşit şi la cursul oficial al BNR.

Degradare a monedei naționale anticipată de specialiști

O evoluție a cursului de schimb în preajma pragului de 4,9 lei/euro nu s-ar constitui însă într-o surpriză de proporții, în condițiile în care analiștii financiari vorbeau, încă de la finele anului trecut și debutul lui 2020, despre o depreciere a monedei naționale până la 4, 8, 4, 85, 4,9 sau chiar 5 lei pentru un euro.

Principala cauză provine din dezechilibrul major al balanței externe, în contextul în care România importă mult mai mult decât exportă, în aceste condiții cererea pentru valută fiind foarte mare.

Iar pandemia de coronavirus, dar și politicile guvernamentale, nu au făcut decât să agraveze această tendință.