Asociația Editorilor din România spune NU taxei pe citit! Solicită eliminarea timbrului literar

Un proiect de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică este criticat pentru impactul financiar estimat, care ar putea depăși 3 milioane de euro, sumă ce ar urma să fie suportată indirect de cititori, în beneficiul Uniunii Scriitorilor din România.

Asociația Editorilor din România: proiectul de „taxă pe citit” ar putea costa peste 3 milioane de euro și vizează extinderea timbrului literar

Asociația Editorilor din România avertizează că, în contextul degradării situației culturii scrise din ultimele nouă luni, a fost avansată o propunere privind introducerea unei așa-numite „taxe pe citit”, care ar putea genera costuri de peste 3 milioane de euro pentru cetățeni, în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.

Potrivit asociației, această entitate ar urma să primească sume consistente din vânzarea fiecărei cărți, indiferent de domeniu, de originea autorului sau de apartenența acestuia la Uniunea Scriitorilor.

Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii din 17 aprilie, este considerat că modifică substanțial Legea nr. 35/1994 privind timbrul cultural. Deși urmărește simplificarea legislației și eliminarea unor timbre precum cel folcloric și de divertisment, noile prevederi ar extinde aplicarea timbrului literar la toate categoriile de cărți, inclusiv volume tipărite sau audio, în orice limbă și chiar lucrări realizate de inteligența artificială, precum și albume de artă.

Sumele colectate din acest timbru ar urma să fie direcționate exclusiv către Uniunea Scriitorilor din România, organizație condusă de Varujan Vosganian, care ar fi încercat în repetate rânduri, în anii anteriori, introducerea unor măsuri similare, fără succes.

Reprezentanții editorilor mai arată că timbrul literar, instituit prin Legea nr. 35/1994 și având rădăcini în reglementări din 1949, ar fi devenit depășit după apariția Legii dreptului de autor din 1996, fiind considerat în prezent o formă de taxare suplimentară a cititorilor, fără justificare în actualul context al pieței de carte.

Asociația Editorilor din România propune eliminarea timbrului literar

Asociația Editorilor din România propune, de aceea, eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment.

Pe lângă sumele primite de membrii săi de la edituri ca drepturi de autor, potrivit Legii nr. 8/1996, Uniunea Scriitorilor din România primește deja pentru sine și pentru membrii săi un consistent sprijin de la stat:

• pensionarii membri ai Uniunii Scriitorilor primesc de la bugetul asigurărilor sociale un supliment lunar de 50% din valoarea pensiei (Legea nr. 8/2006);
• indemnizație de merit egală cu trei salarii minime brute (circa 12.000 lei lunar) pentru 126 dintre acei membri ai săi cu merite deosebite (Legea nr. 118/2002);
• circa un milion de euro anual pentru finanțarea revistelor USR (Legea nr. 136/2015;
• participarea la diverse evenimente la nivel național și internațional susținută din fonduri publice (Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român ș.a.);
• numeroase subvenții și alte tipuri de finanțări de la autoritățile locale și centrale pentru organizarea de evenimente proprii ale USR, pentru finanțarea revistelor USR etc.

Revenind la proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică, dacă Ministerul Culturii nu este de acord cu eliminarea timbrului literar, propunem reducerea cuantumului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți, având în vedere că proiectul extinde aplicabilitatea timbrului la absolut toate cărțile, indiferent dacă sunt tipărite sau audio și indiferent dacă au fost editate sau nu în România.

De asemenea, AER reia modificările propuse Ministerului Culturii încă de acum trei ani, privind actuala formă a Legii nr. 35/1994:

A. la articolul 1, alineat (2) se prevede că timbrul literar se aplică pentru ”cărțile beletristice”; propunem explicitarea termenului și reformularea textului de lege în ”Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărțile beletristice ale autorilor români, mai puțin cărțile pentru copii, vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România”;
B. la articolul 2, alineat (1) impune viramentul lunar către organizațiile de creatori al sumelor încasate, dar el poate fi aplicat doar de către distribuitori, care încasează banii la momentul vânzării către public, dar nu fac raportări lunare către editori și nici plăți lunare către aceștia: propunem ca alineatul să facă referire la plăți ”anuale”;
C. imposibilitatea plății lunare pune editorii în incidența articolului 5, alineat (3), care prevede o exagerată penalizare de 0,2% pe ziua de întârziere, ceea ce transformă debitul datorat organizațiilor de creatori în doar o fracție din accesoriile ce se constituie în debit către bugetul de stat și generează blocaje și tensiuni instituționale inutile între edituri și organismele financiare; propunem ca alineatul să facă referire la penalități de 0,01% pe ziua de întârziere.

De asemenea, AER se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a deciziilor judecătorești definitive: modificările propuse de Ministerul Culturii vor face Uniunea Scriitorilor unic beneficiar al timbrului literar, în condițiile în care există patru decizii consecutive ale instanțelor din România care statuează rolul de beneficiar al acestor sume pentru Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), entitate care a dovedit că poate să facă proiecte de mult mai mare impact pentru cultura scrisă, având la dispoziție sume mult mai mici decât Uniunea Scriitorilor.