Microasigurările, acele polițe care se adresează, în general, persoanelor cu venituri mici și cunoștiințe puține în domeniul financiar, ar putea reprezenta o soluție pentru creșterea gradului de asigurare în România, cel mai mic din Europa.  Această părere este împărtășită în ultima vreme nu doar la nivelul pieței asigurărilor, ci și în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.  

Brokerii de asigurare, prin Patronatul Român al Brokerilor ­(PRBAR) au făcut chiar un obiectiv de bază din lansarea și promovarea acestui tip de produse. O primă propunere în acest sens, PRBAR a lansat-o deja către Autoritatea de Supraveghere Financiară și se referă la asigurarea obligatorie a locuinței. 

Recentele furtuni din zona de vest a țării au readus în discuție o problemă  mai veche a sistemului de asigurări obligatorii, gestionat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor. Este vorba despre numărul de riscuri ce pot fi acoperite prin polița obligatorie, adică inundație, alunecare de teren și cutremur. PRBAR propune într-un document transmis ASF ca acestor riscuri să se adauge, sub o formă facultativă reprezentată de produse de microasigurare tot sub umbrela PAID, a riscurilor de furtună, de incendiu și de inundație cu apă de conductă. 

De altfel, având în vedere că atât acoperirea este limitată (la 20.000 de euro), dar și că prima este fixă (20 de euro), polița PAD în sine se comportă ca o microasigurare. 

Modelul este utilizat în mai multe țări, cel mai bun exemplu fiind Bulgaria, care, deși este o țară mai mică și mai săracă decât România, are un nivel de asigurare cu mult peste țara noastră. Exemplele sunt multe la nivel internațional și se referă mai ales la țările unde locuintorii au venituri reduse, cum este și România. 

Ce este o microasigurare și de ce ar putea fi utilă 

Microasigurările, în accepțiunea clasică, sunt polițe de asigurare dedicate persoanelor cu venituri reduse care vin la un preț mic, dar și cu o acoperire limitată. Acestea asigură un minimum de protecție în caz de daună, dar pot constitui o bază de pornire pentru vânzarea unor polițe mai complexe, prin atragerea de clienți care, în mod normal, nu apelează la asigurări.

 

Totuși, explică Paul Dumitru, specialist certificate CPCU (Chartered Property Casualty Underwriter), utilizarea lor poate fi cu mult mai amplă. „Mulți profesioniști din asigurări din România consideră că piața nu este încă pregătită să accepte microasigurările, dar nu au existat încă astfel de proiecte care să fie duse până la capăt. În ciuda scepticismului, cred că piața românească are un potențial destul de mare pentru a avea un succes comercial. Sunt necesare evident toate ingredientele produselor de microasigurare: polițe simple/marketing adecvat, o înțelegere foarte bună a riscurilor, accesibilitatea prețului, simplitatea plății primelor, plata promptă a daunelor, înțelegerea valorii produselor de asigurare pentru clienți și modele de business eficiente“, susține Dumitru. În plus, crede specialistul, pentru a începe astfel de proiecte este nevoie de curaj din partea asigurătorilor și brokerilor. Există multe povești de succes peste tot în lume  (Philippine, Bangladesh, Peru, Maroc, Malawi), iar din aceste experiențe se poate învăța.

„În plus față de acoperirea deficitului de asigurare (atât pentru cei cu venituri reduse, dar și pentru potențialii asigurați din clasa mijlocie sau bogată) ar mai fi un beneficiu pentru piața românească de asigurări. Pe măsură ce penetrarea asigurărilor facultative ar crește, aceasta ar conduce la o mai bună educare a românilor în domeniul asigurărilor. Ce «profesor» mai bun ar putea fi pentru un consumator român decât cumpărarea de asigurări și primirea de despăgubiri de pe urma acestora?“, explică Dumitru. 

Microasigurările ar putea prinde inclusiv în mediul rural acolo unde, contra unor sume mici, ar putea fi asigurat, de exemplu, parțial, riscul de secetă sau riscurile la care sunt expuse locuințele.

Te-ar putea interesa și: