Nicolae Grigorescu este primul în topul vânzărilor de la Bucureşti, dar pe pieţele internaţionale reuşise o singură vânzare importantă, în tinereţea sa, cu aproximativ 150 de ani în urmă, când împăratul Napoleon al III-lea îi cumpărase două tablouri la o expoziţie a şcolii de la Fontainebleu. Ulterior, cota sa scăzuse până la câteva mii de dolari (accidental şi sub o mie), iar lucrările lui apăreau doar în licitaţii întâmplătoare din Elveţia, Franţa şi Israel.
De la 5.000 la 100.000 în câteva luni
Bonhams este casa de licitaţii care, în doar câteva luni, a ridicat cota lui Grigorescu la nivelul celorlaţi reprezentanţi ai şcolii de la Barbizon. O licitaţie din vară, la Bonhams Londra, dusese un „Car cu boi” de la 5.000 de euro, preţ de pornire, la 35.000 de euro. Contactaţi, reprezentanţii casei de licitaţii ne-au confirmat, prin expertul Helena Walker, că a fost vorba de un cumpărător român. Tot la Bonhams, dar la New York, un alt „Car cu boi“, de mai mari dimensiuni, a trecut pentru prima dată de cota de 100.000 de dolari, după ce intrase în licitaţie la 60.000. Imediat după aceea, Sotheby’s Londra a anunţat că un tablou al lui Nicolae Grigorescu deschide Licitaţia de Pictură Europeană din 22 noiembrie. Pictura „Flori de măr“, o natură statică, are o evaluare de 23.000-34.000 de euro. Un alt român, Ştefan Popescu, este programat în aceeaşi licitaţie, tot cu o natură statică. Preţurile sunt comparabile cu cele obţinute în România pentru lucrări similare.
Moderniştii rămân în exil
Cu aproape 11 milioane de euro, sculptura „Le premier cri“ a lui Brâncuşi, vândută la Christie’s New York în prima zi a lunii, este cea mai scumpă operă românească din acest an şi a patra în topul personal Brâncuşi. Victor Brauner apare şi el cu patru lucrări în tehnică majoră, dintre care una la Christie’s, cu o evaluare de 50.000-70.000 de euro. Licitaţia va avea loc pe 1 decembrie şi îl alătură unor nume ca Rodin, Gauguin, Giacometti, Picabia sau Chagall. Natalia Dumitrescu, Alexandru Istrati şi Avigdor Arikha au fost românii cu rezultate bune la licitaţia de artă contemporană de la Artcurial Paris, cel din urmă reuşind o vânzare de 21.000 de euro. Un alt pictor român, Magdalena Rădulescu, propusă la Paris de Millon & Associes, a avut rezultate minore, cu o singură pictură vândută din cele şase oferite. Preţul a fost de 2.770 de euro, la nivelul ultimelor vânzări în ţară. În fine, Corneliu Baba a avut mai multe opere licitate la Berlin, cel mai important fiind un nud ulei+guaşă, vândut puţin peste 2.000 de euro.
Contemporanii, în târguri şi licitaţii dedicate
Pictorii de la Plan B din Cluj au fost remarcaţii târgurilor de artă ale toamnei. La FIAC Paris, Adrian Ghenie a vândut încă din deschiderea târgului un portret de 30.000 de euro. În acelaşi târg, Mircea Cantor a vândut cu 60.000 de euro o instalaţie pentru care primise cu câteva zile înainte premiul Marcel Duchamp. Într-un alt târg, la Londra, o pictură a lui Florin Mitroi s-a vândut cu 10.000 de euro, în timp ce în România artistul abia atinge cota de 1.000 de euro. Pictorii modernişti şi contemporani nu reuşesc încă să echilibreze piaţa de la Bucureşti, care este ferm dominată de tradiţionalişti.
Ţuculescu este singurul dintre artiştii postbelici care a trecut de 100.000 de euro pentru o lucrare, dar şi în cazul său vorbim de două perioade distincte şi (teoretic) contradictorii: una tradiţionalistă şi una modernistă. Interesul pentru avangardă şi contemporani este însă în creştere, fapt reliefat şi de programul licitaţiilor specializate de la Artmark, în care apar evenimente ce le sunt dedicate: o sesiune de postmodernism şi contemporană la jumătatea acestei luni şi o sesiune de avangardism în ianuarie 2012. Evaluările pentru lucrările pictorilor contemporani, chiar şi când e vorba despre nume cu mare notoritate, trec rar de 2.000 de euro, ceea ce îi face atractivi pe termen lung. Momentul, însă, aparţine „valorilor tradiţionale“, cu Nicolae Grigorescu, Tonitza, Petraşcu şi Pallady mai actuali şi mai bine vânduţi chiar decât în timpul vieţii.
