Părerea mea este că tot ce poate să facă Grecia cu drahma este să creeze un sistem de monedă duală, ca în Venezuela sau Cuba ori, în cel mai bun caz, după modelul Argentinei, țări al căror sistem politic Grecia pare să îl admire și cărora s-ar putea să le semene, în curând, din punct de vedere al economiei. Dar dacă guvernul reintroduce drahma ca modalitate de plată a pensiilor, salariilor guvernamentale și ca monedă bancară, euro încă va circula în Grecia. 18% din PIB-ul Greciei este adus de turism. Această cifră ar putea fi subestimată – nu știu dacă ea include cheltuielile pe care le fac turiștii la restaurante, în magazine, pe transport sau în alte locuri care adună atât localnici, cât și turiști. Aceștia din urmă vor folosi euro, nu drahme. Astfel, hotelurile, stațiile de benzină, restaurantele, magazinele alimentare, cele de haine, liniile aeriene, companiile care închiriază automobile, etc. vor primi cu bucurie euro și cardurile de credit în euro, atât de la localnici cât și de la turiști.

Am căutat PIB-ul Greciei în baza de date a OECD. Din cele 157 de miliarde de euro valoare adăugată, agricultura aduce minuscula cifră de 6 miliarde, industria 18 miliarde, din care manufactura înseamnă 13 miliarde. Oricum, serviciile reprezintă 130 de miliarde, 80% din total. Aici, categoriile importante sunt „distribuție, comerț, reparații, transport, cazare și hrană“ cu 41 de miliarde, activități de real estate cu 34 de miliarde și administrație publica cu 39 de miliarde. Exporturile și importurile însumează și ele 60 din 180 de miliarde de euro. Acum, oricine exportă – reprezentând 60 din 157 miliarde – are acces la euro, facturând în euro bine mersi. Exportatorii vor fi plătiți în euro. Oricine importă va trebui să pună mâna pe acei euro. (Foarte interesant, majoritatea exporturilor sunt servicii, majoritatea importurilor sunt bunuri. Nu sunt foarte sigur ce fel de servicii exportă Grecia și dacă devalorizarea ar avea un impact major asupra lor.) Cele 41 de miliarde de euro provenite din servicii de „distribuție, comerț, reparații, transport, cazare și hrană“ vor primi euro, așa cum am arătat mai sus, pentru a facilita tranzacțiile făcute de turiști. Nu pot să înțeleg ce reprezintă cele 34 de miliarde de euro servicii de real estate – nu construcții – astfel că nu îmi pot da seama dacă aici am vorbi de folosirea euro sau a drahmei. Cele 39 de miliarde din administrația publică vor trece la drahmă, asta este clar. Astfel, Grecia drahmatizată pe care o prevăd nu va fi tocmai noul motor devenit competitiv grație devalorizării, așa cum își imaginează unii oameni de stânga. În schimb, eu văd o economie cu două monede. Pensionarii și bugetarii, dar și oricine îndeajuns de ghinionist să aibă cont într-o bancă grecească, vor primi drahme. Hotelierii, patronii de restaurant și exportatorii vor primi euro, în mod oficial sau pe sub masă.

În acest scenariu nu îmi pot imagina drahma ca pe o monedă liber convertibilă. Oare va da guvernul 100 de drahme cuiva care folosea 100 de euro, cu o rată de schimb sub jumătate față de valoarea reală? Argumentul pentru a nu tăia salariile a fost unul politic. De aceea, sunt aproape sigur că vom avea parte de controlul capitalului, plafonarea schimbului valutar și o rată de schimb supraevaluată fictiv, astfel încât Grecia să se poată preface că își plătește pensionarii și bugetarii. Nu este un scenariu prea frumos. Rămânerea la euro pare o opțiune mult mai bună, la fel ca cea de a rămâne la sistemul metric de măsurare.

 

Bogdan Glăvan,

profesor de economie, autorul blogului logec.ro