Venituri mici, credite multe şi restanţe semnificative.  Astfel se poate defini situaţia regiunilor Centru şi Nord-Vest ale României. Ardelenii, pentru că despre ei este vorba, sunt singurii care îndeplinesc toate cele trei criterii necesare, deşi nu neapărat suficiente pentru a deveni prototipul restanţierului anul acesta. Capital a analizat datele furnizate de Banca Naţională a României şi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi a ajuns la concluzia că cele două zone mai sus menţionate prezintă cel mai mare risc în privinţa creditelor. La polul opus se află Muntenia şi Oltenia, acolo unde veniturile nete estimate de CNP pentru 2011 depăşesc media pe ţară, ponderea restanţelor în totalul creditelor acordate este de sub 7,5%, iar nivelul creditelor în produsul intern brut (PIB) nu sare de 31%, de asemenea sub media pe ţară.
Prin comparaţie, în nord-vestul ţării, regiune care cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, salariul mediu net estimat pentru ansamblul anului 2011 este doar de 1.221 de lei, adică cel mai mic din ţară, însă ponderea restanţelor în totalul creditării la jumătatea acestui an depăşea 10%, adică cel mai mare din ţară, potrivit datelor BNR. Mai mult, ponderea creditelor în produsul intern brut ajunge la 40%, regiunea fiind depăşită din acest punct de vedere doar de zona Bucureşti-Ilfov, care stă însă cu mult mai bine în privinţa veniturilor şi a procentajului de restanţe.

Nord-vestul ţării ocupă unul dintre ultimele locuri şi în ceea ce priveşte valoarea PIB/cap de locuitor, adică unul dintre principalii indicatori ai nivelului de sărăcie. Fără Cluj, judeţ care ocupă unul dintre primele locuri în România în privinţa veniturilor pe cap de locuitor şi a produsului intern brut, situaţia ar fi fost cu mult mai gravă.
Imediat după zona de Nord-Vest, în topul regiunilor expuse vine macroregiunea Centru, care include judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Şi în acest caz, dacă am exclude judeţele fruntaşe, adică Braşov şi Sibiu, am obţine date mult mai îngrijorătoare.  
Bucureştiul, peste media UE, dar pe datorie
Raportul PIB/cap de locuitor este, în Bucureşti şi judeţul Ilfov, de aproape patru ori mai mare decât în cea mai săracă zonă a României, Moldova, dar şi cu 13% peste media zonei euro, potrivit datelor Eurostat. De altfel, regiunea Nord-Est a ţării a fost, timp de un an, cea mai săracă din UE, fiind depăşită de Severozapaden din Bulgaria, în anul 2008. Puterea de cumpărare a locuitorilor din cele două regiuni este doar de 29% din media UE. România şi Bulgaria domină topul celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, cu câte şase prezenţe.
În top se mai află doar Polonia şi Ungaria. Menţionăm că datele Eurostat sunt aferente anului 2008 (raportarea se face la trei ani diferenţă), însă condiţiile economice au evoluat aproape similar în majoritatea statelor UE, proporţiile păstrându-se. Situaţia aparent suprinzătoare a locuitorilor Capitalei poate avea şi o explicaţie mai puţin îmbucurătoare. Valoarea totală a creditelor depăşea 85 de miliarde de lei la finele lunii iunie, iar ponderea împrumuturilor în PIB este de peste 62%, de două ori mai mare decât în oricare altă regiune,  fapt care  conduce la ideea că dezvoltarea Bucureştiului s-a realizat mai ales pe credit.

CIFRE:
16
milioane  de români din şase regiuni ale ţării se află în topul celor mai săraci europeni. Puterea lor de cumpărare nu sare de 40% din media UE

10%
din creditele în lei şi euro acordate în centrul şi nord-vestul ţării până la jumătatea acestui an înregistrau restanţe de cel puţin 30 de zile

Puterea de cumpărare a moldovenilor nu depăşeşte 30% din media UE, în timp ce bucureştenii sunt cu 13% peste medie