Dacă ar fi să ne luăm după cifrele prezentate de ministrul transporturilor, ultimii doi ani au fost cei mai buni în construcția de autostrăzi, iar acum urmează alți câțiva ani în care ar trebui „să curgă lapte și  miere“ pe drumurile patriei.

Pe scurt: peste 230 kilometri de autostradă inaugurați în 2012 și 2013, mai mult de jumătate de miliard de euro din fonduri europene atrase doar anul trecut, la care se adaugă alte miliarde de lei, alocate de la bugetul de stat. Conform celor mai recente declarații ale ministrului Dan Șova, anul trecut s-au licitat 250 kilometri de autostradă, la care se vor adăuga, în acest an, încă 375 de kilometri.

Tot în 2014, susține Dan Șova, România va avea în execuție 651 de kilometri de autostradă, iar în 2015, numărul kilometrilor în execuție va ajunge la 1.428. Aproape 1,3 miliarde de euro ar trebui să atragem în următoarele 20 de luni de la UE. La aceste sume se mai adaugă, doar în acest an, încă un miliard de euro, fonduri prevăzute în bugetul Companiei de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Dacă ar fi să adăugăm și cele 2 miliarde de lei, estimarea Finanțelor privind încasările din taxa de 7 cenți pe litru de benzină și motorină, ar însemna o adevărată mană cerească pentru constructorii români.

Minus pe linie

Totuși, datele financiare aferente anului trecut arată contrariul celor comunicate de autorități. Cele mai mari companii de construcții de autostrăzi și drumuri naționale au raportat afaceri în scădere și profituri mult mai mici față de anii precedenți, iar câteva companii au intrat în insolvență în ultimele 15 luni.

De exemplu, 2013 s-a dovedit a fi cel mai prost an din perioada de criză pentru Dorinel Umbrărescu, denumit de presă „Regele asfaltului“. Licitații anulate, contracte contestate, mai puține fonduri alocate sunt doar câteva din problemele cu care s-a confruntat omul de afaceri băcăuan. Având în vedere că anul trecut au cam lipsit noi licitații pentru tronsoane de autostradă, Umbrărescu s-a văzut nevoit să renunțe la peste 1.000 de angajați, trimițându-i în șomaj tehnic la finele anului trecut, din lipsa contractelor.

Cele două companii ale patronului băcăuan (Tehnostrade și Spedition UMB) au înregistrat anul trecut o scădere de peste 30% a cifrei de afaceri cumulată, de la peste 1,1 miliarde lei, în 2012, la doar 800 de milioane de lei. Această scădere vine după ce în anul precedent afacerile celor două companii s-au restrâns cu încă 15% față de 2011. Cele două companii au construit în ultimii doi ani aproape 25 de kilometri de autostradă: ultima porțiune din tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești, de la kilometrul 42,8 la kilometrul 62, fiind singurul constructor român care s-a încadrat în termen, și primul lot al tronsonului Timișoara-Lugoj, cu o lungime de 9,5 km. Acesta este, de altfel, primul proiect din România ultimilor 23 de ani la care lucrările de construcție au fost finalizate mai devreme decât termenul prevăzut în contract.

Nici Straco Grup, compania fraților Horpos, nu a avut o evoluție mai bună. După ce, în 2012, compania a raportat o dublare a cifrei de afaceri, de la 372 mil. lei la 872 mil. lei, anul trecut, afacerile Straco s-au redus cu 30%, la puțin peste 600 de milioane de lei. Compania fraților Horpos a reușit anul trecut să finalizeze lucrările la lotul 2 al tronsonului de autostradă Orăștie-Sibiu, unul dintre cele mai importante loturi având în vedere că acum traficul greu a fost preluat de autostradă, șoferii nemaifiind obligați să traverseze Sebeșul. 

O cădere mai abruptă a raportat compania Pa&Co a omului de afaceri Costel Cășuneanu. Practic, în ultimii doi ani, cifra de afaceri a Pa&Co s-a înjumătățit, de la 258 milioane de lei, în 2011, la 121 milioane de lei anul trecut. O explicație a scăderii mai accentuate față de competitori vine din faptul că Pa&Co nu a mai câștigat, în ultimii trei ani, niciun contract de construcție de autostrăzi în România. Pa&Co a finalizat cu întârziere de câteva luni prima porțiune din tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești, motiv pentru a fost penalizată de Compania de Drumuri, conform anunțului făcut în vara anului 2012 de premierul Victor Ponta. De anul trecut, compania familiei Cășuneanu a început mai multe proiecte, dar în afara granițelor, după ce pe piața locală competiția a devenit acerbă, mai ales din partea constructorilor mari din Occident. 

Mai multe fonduri pentru CNADNR

Așa cum se poate observa și din tabelul atașat, austriecii de la Strabag au avut o evoluție spectaculoasă a cifrei de afaceri în 2012, iar anul trecut acest indicator pare să se fi păstrat la același nivel, după ce Strabag a obținut și unele contracte de reabilitare a căii ferate.

Puterea financiară a grupurilor mari din Vest este net superioară celor autohtone, ceea ce le oferă străinilor șanse mai mari în câștigarea licitaților.  Așa se explică și faptul că anul trecut, din cele 560 milioane de euro din fonduri europene atrase de CNADNR, cea mai mare parte a ajuns în conturile constructorilor străini. Totuși, Strabag, Astaldi sau Impregilo au majoritatea lucrărilor subcontracte firmelor românești, însă constructorilor autohtoni le revine doar o mică parte din fondurile alocate. 

Miza este mare și în acest an, respectiv în 2015 și 2016, când urmează să fie scoase la licitație contracte pentru construcția a peste 1.500 kilometri de autostradă.

Doar pentru anul în curs, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) are prevăzut în bugetul aprobat recent de Guvern cheltuieli de investiții în creștere cu 28% față de 2013, de aproximativ un miliard de euro (4,11 miliarde de lei). Iar conform proiecției bugetare multianuale, pentru 2015, aceste cheltuieli vor urca la 6,9 miliarde de lei,  respectiv la 7,9 miliarde de lei în 2016.

Până la 31 decembrie 2015, România mai poate atrage fondurile europene alocate pentru calendarul financiar 2007-2013, în valoare de 1,28 miliarde de euro, la Programul Operațional Sectorial Transport. În caz contrar, banii vor fi pierduți. În vederea diminuării riscului de pierdere a sumei, Guvernul a aprobat o strategie orientată pe trei măsuri principale: lansarea și executarea proiectului de autostradă Câmpia Turzii – Ogra – Târgu-Mureș; pregătirea studiilor de fezabilitate pentru 11 tronsoane de autostradă, cu o lungime de aproximativ 900 de kilometri, lansarea licitațiilor pentru patru tronsoane de autostrăzi cu valoarea estimată la 5 mld. euro și acordarea unui avans către constructori.


Te-ar putea interesa și: