Rezultatele verificarii de catre Curtea de Conturi a 68 de societati din industrie si transporturi conduc la concluzia ca administratorii averii publice sunt primii care o pun pe butuci. Reprezentantii fostului FPS in adunarile generale ale actionarilor au aprobat fara rezerve, in majoritatea cazurilor, propunerile conducerilor executive ale societatilor, de diminuare a capitalului social, fara a analiza obligativitatea parcurgerii etapelor si procedurilor legale pentru scoaterea din functiune si valorificarea mijloacelor fixe neamortizate integral. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a mostenit de la Fondul Proprietatii de Stat un capital social diminuat ilegal cu 15.485,3 milioane lei, precum si un portofoliu de actiuni serios subtiat. Acest lucru a fost posibil ca urmare a incalcarii unor ordonante de guvern, prin care agentilor economici din industrie si transporturi li s-au acordat facilitati la scoaterea din functiune a mijloacelor fixe uzate, neamortizate integral.
O regula, aplicabila companiilor din transporturi din august pana in decembrie 1997, spunea ca pot fi scoase din functiune mijloacele fixe neamortizate integral, uzate fizic si moral, care nu isi mai gasesc utilizarea in activitatea economica prezenta si viitoare. Capitalul social se diminua cu valoarea neamortizata, iar intreprinderile nu aveau obligatia de a o include in cheltuielile de exploatare.
AGA a inchis ochii sau nu a fost consultata
Adunarile Generale ale Actionarilor din 14 societati, printre care Autotrans Calatori Filaret, Transchim Bucuresti, Comtrans Rm. Valcea, INAR Brasov, TAR Tarnaveni au decis sa ignore aceasta prevedere, dupa urmatorul model: conducerea societatii propune casarea unor mijloace fixe neamortizate integral, considerate uzate, iar AGA aproba, inainte de scoaterea lor efectiva din functiune, micsorarea participatiei statului cu suma corespunzatoare, in medie de peste 300 milioane lei.
O alta formula prin care statului i s-au suflat actiuni de sub nas este nediminuarea capitalului social proportional cu ponderea actionariatului. Este ceea ce s-a intamplat, spre exemplu, la SC Tesma Lupeni, unde AGA a aprobat ca o diminuare de capital de 392,2 milioane lei sa afecteze numai partea statului, respectiv portofoliul de actiuni gestionat de fostul FPS, desi aceasta ar fi trebuit suportata proportional de toti actionarii.
La CONPET Ploiesti, AGA nici macar nu a mai fost consultata in legatura cu micsorarea capitalului social, desi Legea nr. 31/1990 o investeste ca unica autoritate decizionala in aceasta problema. Conducerea CONPET a scos din functiune ilegal mijloace fixe si a inscris in evidenta contabila o scadere a capitalului social apartinand statului de 90 milioane lei. Neavand insa aprobarea AGA, ilegalitatea s-a blocat la Registrul Comertului, unde operatiunea nu a putut fi inregistrata.
Cele prezentate mai sus reprezinta doar o piesa din mecanismul prin care functionarii care administreaza patrimoniul public o fac in detrimentul proprietarului, statul.