Potrivit unei statistici emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 95,62 miliarde de lei, la finalul lunii noiembrie 2022, în creştere cu 11% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2021.

Investițiile fondurilor de pensii private s-au focalizat într-un procent de 89% în active românești

„Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au focalizat într-un procent de 89% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se menţionează în raportul emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Potrivit raportului ASF, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 60,065 miliarde de lei, respectiv 62,79%.

Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 20,847 miliarde de lei (21,79%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 7,668 miliarde de lei (8,02% din total active).

Potrivit ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,946 milioane de participanţi. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

Președintele ASF: Vulnerabilitățile anumitor fonduri de investiții reclamă o consolidare a sistemului de reglementare și supraveghere

Vulnerabilitățile anumitor fonduri de investiții, combinate cu interconexiunea cu alte părți ale sectorului financiar, reclamă o consolidare a sistemului de reglementare și supraveghere, tocmai pentru a spori reziliența și gestionarea riscului de lichiditate pentru fondurile care activează pe piața de capital și pe alte piețe financiare, a declarat, în decembrie, Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

„Așa după cum am enunțat și cu alte ocazii, este nevoie de o doză de “patriotism economic” în ceea ce privește susținerea Bursei și în orientarea investițiilor către active solide din economia națională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naționalistă reacționară la adresa provocărilor economiei globale. Și nici despre o retorică populistă.

Redefinit în contextul analizelor dedicate crizei economice din 2008, de către economiști cunoscuți, termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieței. Menit să rezolve tensiunea dintre interdependența economică internațională și teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spațiului economic românesc, în fața acțiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică și statul de drept,” a declarat șeful ASF.