Banii europeni bine investiţi, nu doar cheltuiţi, reprezintă acum principala resursă de dezvoltare ireversibilă pe care România o are la dispoziţie, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, după ce Comisia Europeană a aprobat un miliard şi jumătate de euro pentru autostrada Sibiu-Piteşti şi pentru managementul dezastrelor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurile Europene, 875,5 milioane de euro este suma aprobată de Comisia Europeană pentru construirea primei etape a autostrăzii Sibiu-Piteşti.

”Prima autostradă ce traversează Munţii Carpaţi”

Lucrarea, care devine astfel prima autostradă ce traversează Munţii Carpaţi, va asigura legătura neîntreruptă între România şi Europa de Vest, de la Constanţa la graniţa cu Ungaria, pe coridorul Rin-Dunăre al Reţelei transeuropene de transport.

„Banii europeni bine investiţi, nu doar cheltuiţi, reprezintă acum principala resursă de dezvoltare ireversibilă pe care România o are la dispoziţie.

Iar aprobarea proiectului pentru finanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti reprezintă un important pas pentru economia României. Acest proiect complex leagă nu doar estul de vestul ţării, ci şi România de întreaga Europă”, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Va fi rezolvat ”un blocaj major al reţelei de transport din România”

De asemenea, comisarul european pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira, consideră că proiectul va rezolva un blocaj major al reţelei de transport din România şi va contribui la creşterea siguranţei rutiere şi la reducerea duratelor de călătorie.

Totodată, alte 578,4 milioane de euro au fost aprobate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea de echipamente noi terestre, aeriene şi maritime, precum şi pentru instruirea personalului care să permită îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la dezastre pe componentele terestru, aerian şi maritim.

Iniţiativa urmăreşte nu numai protejarea şi salvarea de vieţi în situaţii de urgenţă, ci şi minimizarea daunelor materiale şi a riscului de perturbare a activităţilor economice. Totodată, ajută România să respecte obligaţiile internaţionale şi strategia naţională privind schimbările climatice, se mai arată în documentul citat.