Numărul de carduri active a crescut în primele 6 luni

Numărul total de carduri active era, la finele lunii iunie 2022, de 20.232.563 unităţi, în creştere cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, arată datele centralizate de Banca Națională a României (BNR).

Dintre acestea, 20.191.520 aveau funcție de numerar, cu 621.312 mai multe față de sfârșitul lunii decembrie 2021.

De asemenea, la 30 iunie 2022, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.197, cel de POS-uri de 332.264 şi de EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) de 324.699.

CSALB, avertisment privind fraudarea conturilor bancare

Pe de altă parte, Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit anul acesta 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creştere cauzată şi de faptul că s-au înmulţit tranzacţiile online, potrivit unui comunicat al entităţii.

Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianţii au invocat faptul că banca este terţ faţă de obligaţia de restituire sau plăţile au fost făcute de către consumatori care şi-au divulgat informaţiile personale şi au introdus singuri toate datele de securitate.

„Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât şi a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să îşi verifice mai des contul, mai ales în această perioadă.

„Paza bună trece primejdia rea”

Dacă nu au aplicaţii de online banking prin care pot face acest lucru de la distanţă, o metodă ar fi şi accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăţilor efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile.

Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunţe imediat banca şi Poliţia şi să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă.

Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plăţile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate şi banii să nu fie transferaţi din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituţiile bancare să îşi optimizeze procedurile pentru blocarea plăţilor sesizate de consumatori ca fiind frauduloase.

Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate şi filtrate pe toate canalele băncilor de relaţionare cu clienţii, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamaţii.

În plus, ar fi indicat ca băncile să menţioneze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situaţii în care aceştia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi”, susţine Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.