Un cunoscut analist economic a postat pe pagina sa de socializare o analiză din care rezultă care este realitatea în ceea ce privește pensiile românilor. Economistul Adrian Câciu spune că pentru următorii 20 de ani românii pot sta liniștiți.

Iată postarea lui Câciu și calculele sale:

”Nu este absolut nici un fel de risc cu privire la plata pensiilor în următorii 20 de ani, indiferent de nivelul acestora.

Celor care dau sfaturi referitor la Pilonul II și sustenabilitatea acestuia, arătând riscurile de la Pilonul I, le recomand să iasă din fractura de logică pe care tot o perpetuează manipulator și măcar să bage la cap ca Pilonul II se alimentează din Pilonul I, proporțional, iar dacă am merge pe logica lor strâmbă dacă nu ar fi bani sa alimenteze Pilonul I, evident ca nu ar fi bani sa alimenteze Pilonul II.

Pe de alta parte, am observat la o serie de poeți în domeniul analizei economice susținerea riscului de diminuare a contributiilor pe pensii datorita unei scăderi a populației active, într-un presupus context în care, numărul lucrătorilor devine mai mic decât numărul pensionarilor.

Aceste afirmații nu sunt susținute de nici o statistica, din contră, sunt contrazise de cifrele din statistici și mai ales de trenduri.

Astfel, în prezent, diferența întra numărul angajaților și cel al pensionarilor este de 1 milion de persoane, dacă luam în calcul numărul total de pensii în plată și de 2 milioane de persoane dacă luam în calcul pensiile în plată, exceptând pensia minim garantata.

Din analiza grupelor de vârstă aferente angajaților din România, în perspectiva următorilor 20 de ani, observam ca grupa de vârstă cuprinsa între 18 și 45 de ani, totalizează un număr de peste 4 milioane de persoane, număr la care se va adauga, în același orizont de timp, încă 2 milioane de persoane forță de muncă care devine activa prin împlinirea vârstei de 18 ani.

Dacă facem analiza input versus outpup al forței de munca ocupate observam ca valorile sunt relativ similare, astfel ca nu se creează un deficit al contributorului activ prin lipsa forței de munca tinere.

Riscurile încep sa apară în perioada 2040-2060, fapt confirmat de studiile Comisiei Europene, însă aceste riscuri nu țin cont de factori precum mobilitatea forței de munca și mai ales schimbările care vor interveni pe piata muncii într-un orizont de 40 de ani.

Trei precizări importante despre această postare:

  1. Postarea este scrisa astfel încât sa fie înțeleasă pe toată lumea, astfel ca nu am intrat în detalii de calcul, pe modele economice și pe date istorice.
  2. La cifrele despre care discutam se adaugă un număr de peste 3 milioane persoane, forță de muncă activa, care nu se regăsește în statisticile oficiale privind rata de ocupare (persoane care trăiesc din autoconsum, persoane care muncesc la negru, persoane care muncesc în alte state, fără a avea rezidenta în acele state).
  3. Mai important pentru România este de a discuta de politicile active de diminuare a migrației forței de muncă și de repatriere a forței de munca emigrate sau mobile, precum și politicile active de creștere demografică și de creștere a calității calificării forței de munca active.

Să fiți bine, pensiile nu sunt o povară, sunt o obligație!

Iar nivelul acestora trebuie sa fie la cel puțin 70% din salariul mediu net în plată”.