De Crăciun, românii îşi doresc de la cei dragi haine noi şi bijuterii, în timp ce angajaţii speră să primească de la companiile în care lucrează un consistent plic cu bani, se arată într-un studiu realizat recent de ISRA Center Marketing Research.

Goana după cadouri, bucuria de a dărui şi de a primi, ornamente, decoraţiuni care împodobesc nu numai locuinţele, ci şi spaţiul proxim şi cel public, meniuri elaborate care, mai nou, depăşesc tradiţia culinară românească – toate acestea fac din Sărbătoarea Crăciunului o adevărată industrie.

Un studiu realizat de ISRA Center Marketing Research, în exclusivitate pentru revista Capital, relevă faptul că cei mai mulţi dintre români (46%) asociază Sărbătorile de iarnă cu Naşterea Domnului. Acesta este cel mai important lucru pentru bucureşteni (60%); la colinde şi tradiţii se gândesc îndeosebi locuitorii din Moldova (36%) şi Crişana – Maramureş (35%), în timp ce oltenii au în vedere, într-o măsură mai mare decât ceilalţi, un alt aspect: masa tradiţională de Crăciun (16%).

Precizăm că cercetarea a fost efectuată pe un eşantion alcătuit din 1.027 de persoane, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Principalul obiectiv al acesteia a fost identificarea obiceiurilor de cumpărare a cadourilor cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, pentru că se ştie, în luna decembrie, suntem cuprinşi de febra „cumpărăturilor-daruri“.

Potrivit rezultatelor studiului, 96% din români oferă cadouri de Crăciun, iar 87%, de Moş Nicolae. Cumpărăturile se fac îndeosebi din supermarket, hipermarket, cash& carry şi magazine generale, în timp ce magazinele specializate şi expoziţiile de cadouri nu au prea mare căutare. Hipermarketul este preferatul bucureştenilor (56%), datorită diversităţii gamei de produse.

„După cum spunea Pascal Bruckner, consumerismul ne face să intrăm în «templul comercial» numit hipermarket ca nişte copii fascinaţi de abundenţă şi strălucire“, afirmă Aurora Liiceanu, psiholog. „Păşim hipnotizaţi într-o lume a visului, a feeriei. Consecinţa este simplă: fericirea este dată de obiectele pe care, ca în poveste, le iei de pe rafturi. Produsele sunt la dispoziţia noastră, ele doresc să ne placă, să ne servească, să ne facă să ne simţim bine, fericiţi. Marketingul nu face decât să le transforme în prietenii noştri cei mai atenţi şi iubitori“, menţionează Aurora Liiceanu, adăugând faptul că graba celui care intră în hipermarket este inamicul cel mai mare al consumerismului, în timp ce uitarea de sine este tot ce acesta speră.
Statisticile arată că, de obicei, femeile, care organizează sărbătorile mai des decât bărbaţii, doresc să petreacă mai mult timp în magazine, indiferent de ceea ce trebuie sau îşi propun să cumpere. Ele sunt mai atrase de latura experimentală a shopping-ului, sunt mult mai implicate în aspectul senzorial al comportamentului de consumator şi mai tentate de obiectele hedoniste.

Cui facem cadouri? Potrivit studiului realizat de ISRA Center, asistăm la o extensie de la privat către public în ceea ce priveşte ordinea darurilor oferite de Crăciun: de la cadouri pentru copii (51%), la „atenţii“ pentru toţi membrii familiei – soţ, soţie, părinţi, fraţi -, pentru prieteni (25%) şi colegi (4%).

În momentul cumpărării, cei mai mulţi ţin cont de dorinţele şi nevoile persoanei pentru care pregătesc darul, iar o pondere redusă alege fie la întâmplare, fie produse specifice sărbătorilor de iarnă. Mai mult de jumătate din persoanele intervievate au afirmat că decid în magazin ce vor cumpăra, însă 20% îşi stabilesc o listă de cadouri, iar 18% îşi fixează un plafon de cheltuieli. Cei mai mulţi dintre români (46%) alocă anul acesta pentru cadourile de Crăciun sume cuprinse între 60 şi 200 de lei, iar 7% vor pune în sacul generos al Moşului produse în valoare mai mare de 400 lei.

Cele mai râvnite cadouri sunt articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte şi bijuteriile. Dacă ne referim însă la angajaţi, aceştia îşi doresc de la angajator, în primul rând, prime în bani (78%) – alte „atenţii“, de genul petrecerilor sau împodobirea bradului împreună cu colegii, fiind mai puţin tentate.

Cu toate acestea, se vorbeşte tot mai des despre Corporate Christmas, obligatoriu pentru orice firmă sau companie ce se respectă, astfel că extensia de la privat către public este valabilă şi pentru sărbătoarea în sine, nu doar pentru cadouri. Pare indispensabil pentru sudarea echipei ca, în astfel de momente, şeful să mulţumească subalternilor pentru munca depusă, în timp ce aceştia aşteaptă recompense, ca în relaţia copil – Moş Crăciun.  

Te-ar putea interesa și: