“Având în vedere premisele de natură socială şi necesitatea stimulării consumului intern, noi susţinem creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei. Totuşi, trebuie să precizăm că o creştere nominală a salariului minim cu 14,3% trebuie pusă în contextul evoluţiei productivităţii muncii, deoarece – în cazul apariţiei unor decuplări între aceste două elemente – ne vom confrunta cu efecte negative pe termen mediu şi lung, printre care se numără creşterea inflaţiei, scăderea competitivităţii IMM-urilor, dar şi diminuarea exporturilor. Se vor înregistra, totodată, şi o serie de falimente în rândul micro-întreprinderilor, ceea ce va duce la pierderea locurilor de muncă pentru câteva mii de salariaţi, însă creşterea salariului minim în absenţa productivităţii va avea un impact negativ mai ales la nivelul proceselor macroeconomice”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

El a atras atenţia şi asupra unui alt fenomen care poate apărea în cazul creşterii salariului minim fără o corelare a sporirii productivităţii muncii. “Există riscul instituirii, la nivelul firmelor, a practicii redistribuirii unei părţi din veniturile legitime ale salariaţilor performanţi, înalt calificaţi, către cei mai slab calificaţi şi cu o productivitate mai redusă, fapt care va afecta semnificativ sistemul motivaţional la nivelul întreprinderii, descurajând performanţa”, a explicat preşedintele CNIPMMR.

Câţi români vor resimţi creşterea salariului minim cu 100 de lei şi în ce sectoare activează

Potrivit datelor prezentate de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, şi citate de Agerpres, în sectorul privat, 100.000 de români sunt plătiţi sub salariul minim pe economie, iar 250.000 de sunt plătiţi exact la nivelul salariului minim. Alţi 400.000 de români din sectorul privat sunt plătiţi cu salarii în zona 700-850 de lei.

CNIPMMR a realizat o analiză concretă pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit cărora din totalul celor 3,236 milioane de salariaţi din sectorul privat, aproximativ 20,8%, adică circa 673.200 de salariaţi vor beneficia de creşterea salariului minim.

Aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai jos, cei mai mulţi salariaţi care vor beneficia de creşterea salariului cu 100 de lei sunt cei din industrie (224.242) şi cei din servicii (201.850).

Raportat la numărul de salariaţi menţionat mai sus, creşterea fondului de salarii de la 700 la 800 de lei va însemna un effort financiar de 68,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 0,8% a fondului de salarii.

 Creşterea salariului minim brut pe economie cu 14,3%, până la nivelul de 800 lei generează pe     termen scurt (estimare) următorul impact în sectoarele: industrie, construcţii, comerţ şi servicii:

 

TOTAL

 Industrie

   Construcţii

Comerţ

Servicii

   Numărul total al salariaţilor

3.236.778

1.262.878

341.522

706.011

926.367

   Numărul salariaţilor direct afectaţi

673.146

224.242

78.719

168.335

201.850

   Numărul salariaţilor direct afectaţi (%)

20,80%

17,76%

23,05%

23,84%

21,79%

   Fondul de salarii total (700) (mil. lei)

8.540,28

3.470,61

749,03

1.723,07

2.597,57

   Creşterea fondului de salarii (800)           (mil. lei)

68,54

25,36

7,56

15,95

19,67

   Creşterea fondului de salarii (%)

0,80%

0,73%

1,01%

0,93%

0,76%

Fondul de salarii aferent salariaţilor direct afectaţi (700) (mil. lei)

776,50

283,92

85,51

184,94

222,12

Creşterea medie a salariilor aferente salariaţilor direct afectaţi (%)

8,83%

8,93%

8,85%

8,63%

8,85%

 

Nicolescu a arătat că măsura va afecta negativ microîntreprinderile, cărora le va fi greu să susţină această creştere, fiind cele mai necompetitive din economie, dar şi unele sectoare ale administraţiei.

"Câteva mii de firme nu vor rezista la această creştere, iar acestea fie se vor duce în faliment, fie se duc pe piaţa neagră", a spus Nicolescu.

Reprezentanţii CNIPMMR au realizat o analiză a evoluţiei salariului brut pe economie şi a productivităţii muncii, reieşind faptul că evoluţiile prezintă o decuplare majoră de fundamentele economice, salariul minim având un puternic caracter prociclic.

“Astfel, în perioada de cvasi-stagnare a productivităţii muncii (2000 – 2003), salariul minim brut real a crescut cu 86,92%, iar în perioada de creştere accelerată a productivităţii muncii (2003 – 2006), salariul minim brut real a cvasi-stagnat. O altă distorsiune puternică este reprezentată de faptul că punctul de maxim al indicelui salariului minim brut real din economie coincide cu punctul de minim local al evoluţiei productivităţii muncii în funcţie de valoarea adăugată brută (anul 2009)”, reiese din analiza CNIPMMR.

Indicii creşterii salariului real minim brut şi a productivităţii muncii din
industrie, construcţii, comerţ şi servicii

Sindicatele cer majorarea salariului minim la 850 de lei

Pe de altă parte, sindicatele solicită creşterea salariului minim cu 150 de lei, de la 700 la 850 de lei, argumentând că la ora actuală România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul salariului minim garantat în plată, trecând astfel în urma Bulgariei. De asemenea, în ţara noastră nu sunt respectate prevederile Cartei Sociale Europene, potrivit căreia raportul dintre salariul minim naţional şi salariul mediu naţional trebuie să fie de 60%, sau de minimum 50% în situaţii de criză economică, însă în România acest raport este acum de numai 35%.

"Luni, pe 7 ianuarie, am avut deja un contact informal cu ministrul delegat pentru Dialog Social, doamna Doina Pană, unde am pledat pentru un nivel de 850 lei al salariului minim garantat în plată, în vreme ce oferta Guvernului nu este decât de 800 de lei la această oră. Din punctul nostru de vedere, al sindicatelor, din cei 4,3 milioane de salariaţi români, aproximativ 2 milioane sunt plătitori de taxe şi impozite, însă beneficiază concomitent de diferite tipuri de asistenţă socială, ceea ce pune presiune nejustificată asupra resurselor bugetului de stat. Tocmai de aceea, considerăm că dacă va există o creştere mai substanţială a salariului minim, concomitent cu o reducere a fiscalităţii, atunci va exista un câştig în ceea ce priveşte creşterea valorii de consum pe piaţa românească, care a avut foarte mult de suferit în ultima vreme", a afirmat, săptămâna trecută, Bogdan Hossu, preşedintele CNSC Cartel Alfa, citat de Agerpres.