Mii de ani de agricultură umană, natura intrinsecă a unei semințe, capacitatea de a se reproduce – a împiedicat-o să fie ușor de comercializat.

Cultivate de fermieri, semințele au fost apoi schimbate și împărtășite în mod liber. Situația s-a schimbat în anii 1990, când au fost introduse legi pentru protejarea noilor culturi bioinginerice. Astăzi, patru corporații – Bayer, Corteva, ChemChina și Limagrain – controlează peste 50% din semințele lumii.

Aceste monopoluri domină aprovizionarea globală cu alimente, scrie publicația germană. “Semințele sunt cele care ne hrănesc pe noi și pe animalele pe care le mâncăm”, spune Jack Kloppenburg, sociolog rural și profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison.

“Controlul asupra semințelor poate fi și controlul asupra aprovizionării cu alimente. Întrebarea „cine produce noi soiuri de plante” este absolut esențială pentru viitorul tuturor.”

Pe lângă faptul că aceste canalele prin care semințele pot fi schimbate și distribuite se îngustează, semințele în sine devin tot mai puțin diverse. Potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură, 75% din soiurile de culturi ale lumii au dispărut între 1900 și 2000.

O bogăție imensă de culturi adaptate local este înlocuită de soiuri standardizate. Și experții avertizează că ar putea avea consecințe grave asupra securității alimentare, mai ales pe măsură ce planeta se încălzește.

Interzicerea tradiției

Principalii producători de semințe modificate genetic, precum Bayer și Corteva, limitează strict modul în care fermierii pot folosi soiurile pe care le vând. De obicei, cumpărătorii trebuie să semneze acorduri care le interzic să salveze semințele din culturile lor pentru a le schimba sau semăna în anul următor.

Majoritatea țărilor permit brevetele asupra semințelor modificate genetic. Dar alte soiuri de plante pot fi strict controlate de un alt tip de legislație privind proprietatea intelectuală numită „Protecția Soiurilor de Plante”.

Organizația Mondială a Comerțului cere statelor membre să aibă o legislație care să protejeze soiurile de plante. Multe îndeplinesc această cerință, prin înscrierea la Uniunea Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV), care pune limite producției, vânzării și schimbului de semințe.

Dar, pentru a îndeplini criteriile UPOV, semințele comerciale trebuie să fie distincte genetic, uniforme și stabile. Majoritatea semințelor obișnuite nu corespund. Soiurile pe care fermierii obișnuiți le dezvoltă, cele transmise de-a lungul generațiilor, sunt diverse din punct de vedere genetic și evoluează continuu.

În imposibilitatea de a îndeplini aceste criterii, fermierii nu numai că nu au drepturi de proprietate intelectuală asupra soiurilor de plante pe care le cresc. În multe țări soiurile lor nu pot fi deloc certificate ca semințe. Singura opțiune legală este de a cumpăra semințe de la corporații agroindustriale.

Și asta înseamnă că din ce în ce mai multe din alimentele lumii se bazează pe o diversitate genetică din ce în ce mai mică.

Criticii spun că impunerea unor reguli uniforme la scară globală echivalează cu forțarea agriculturii industriale, care predomină în Europa și SUA, și în acele pe părți ale lumii unde alimentele sunt încă produse de ferme la scară mai mică.

“Ne uităm la acest lucru ca neocolonialismul care ne distruge mijloacele de trai și mediul înconjurător”, spune Mariam Mayet, directorul Centrului African pentru Biodiversitate din Africa de Sud.

Mișcări de suveranitate alimentară, cum ar fi La Via Campesina, Alianța pentru Agricultură Durabilă și Holistică din India sau Let’s Liberate Diversity! din Europa, pledează pentru rețele de semințe care să permită fermierilor și comunităților să ocolească giganții agroindustriali și să gestioneze semințele în propriile condiții.

În ultimii șase ani, sociologul rural Jack Kloppenburg a ambalat semințe și le-a trimis fermierilor prin Open Source Seed Initiative (OSSI).

Inspirându-se din software-ul open-source, soiurile de semințe open-source sunt disponibile în mod liber și pot fi schimbate pe scară largă. În locul unei licențe, utilizarea lor este supusă unui angajament.

Fiecare pachet de semințe OSSI are inscripiționat un mesaj care spune: „Prin deschiderea acestui pachet, vă angajați că nu veți restricționa utilizarea altor semințe și derivate ale acestora prin brevete, licențe sau orice alte mijloace”, conform dw.com.