ANAF, acuzată că blochează activitatea firmelor prin noile reguli de rambursare a TVA. Consultanții fiscali cer modificarea criteriilor de risc

Noile criterii de risc introduse de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) riscă să blocheze activitatea unor companii care își respectă obligațiile fiscale. Camera Consultanților Fiscali (CCF) avertizează că firmele pot ajunge să fie supuse unor controale suplimentare inclusiv din cauza unor informații la care nu au acces sau a unor investiții care determină creșterea sumelor solicitate la rambursare. Organizația a sesizat Ministerul Finanțelor și ANAF, solicitând reconsiderarea mecanismului introdus prin Ordinul nr. 1123 din 21 septembrie 2026.

Noile reguli ANAF privind rambursarea TVA pot afecta inclusiv companiile fără probleme fiscale

Camera Consultanților Fiscali atrage atenția asupra efectelor pe care le poate produce introducerea unor noi indicatori de risc în procedura de soluționare a deconturilor de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare.

Modificările au fost introduse prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1123/21.09.2026 și vizează identificarea situațiilor în care există riscul unei rambursări necuvenite de TVA.

Deși scopul declarat al mecanismului este protejarea bugetului de stat împotriva fraudelor, reprezentanții CCF susțin că modul în care au fost formulate unele criterii poate afecta și contribuabilii de bună-credință.

În anumite situații, firmele pot fi încadrate într-o categorie de risc din motive care nu au legătură directă cu propriul comportament fiscal. Consecința poate fi supunerea deconturilor unei inspecții fiscale înainte de rambursarea sumelor solicitate.

Pentru companiile care au nevoie de aceste fonduri pentru desfășurarea activității, întârzierile pot genera probleme de lichiditate, amânarea investițiilor și dificultăți în achitarea obligațiilor către furnizori.

CCF a transmis o adresă Ministerului Finanțelor și ANAF în care prezintă problemele identificate în noile reguli și efectele pe care acestea le-ar putea produce asupra mediului de afaceri.

O firmă poate fi considerată cu risc fiscal din cauza unui asociat minoritar aflat într-o bază de date secretă

Una dintre prevederile contestate se referă la companiile care au acționari, asociați sau administratori înscriși într-o bază de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.

Potrivit criteriului introdus de ANAF, reprezintă un indicator de risc situația în care „persoana impozabilă are acționari, asociați sau administratori care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA”.

Problema semnalată de consultanții fiscali este că această bază de date nu este publică. Prin urmare, companiile nu pot verifica dacă persoanele din structura lor de acționariat figurează în evidențele respective.

În plus, criteriul nu stabilește un prag minim de deținere a capitalului social.

Astfel, chiar și prezența unui asociat minoritar, cu o participație de 1% până la 15%, poate deveni relevantă în evaluarea riscului fiscal, deși acesta nu are neapărat posibilitatea de a determina sau bloca hotărârile adunării generale a asociaților.

CCF subliniază că un asemenea asociat nici măcar nu este în mod automat afiliat societății.

În aceste condiții, organizația contestă aplicarea unui criteriu care nu diferențiază între persoanele ce exercită efectiv controlul asupra companiei și cele care dețin participații reduse.

Investițiile în utilaje și creșterea exporturilor pot declanșa controale fiscale înainte de rambursarea TVA

Un alt criteriu criticat de Camera Consultanților Fiscali privește creșterea semnificativă a sumelor solicitate la rambursare față de perioadele anterioare.

Potrivit organizației, această regulă poate afecta direct firmele care realizează investiții importante sau desfășoară activități de export.

De exemplu, achiziționarea unor utilaje în valoare de două milioane de lei poate determina o creștere considerabilă a TVA deductibile.

La cota de 21%, valoarea TVA aferente unei asemenea achiziții este de 420.000 de lei, sumă care poate depăși de peste zece ori nivelul obișnuit al deducerilor unei companii.

O astfel de creștere poate fi însă rezultatul unei investiții legitime, nu al unei tentative de fraudă.

Consultanții fiscali critică și faptul că noile reguli nu definesc suficient de clar baza de comparație utilizată pentru stabilirea unei creșteri semnificative.

În cazul în care o companie reportează legal un sold de TVA timp de 12 luni, suma acumulată poate apărea ca o creștere importantă în momentul solicitării rambursării.

Situația este și mai dificil de interpretat în cazul firmelor care solicită pentru prima dată rambursarea TVA, deoarece nu există un istoric anterior cu care suma să poată fi comparată.

Din perspectiva CCF, aplicarea nediferențiată a acestui criteriu riscă să transforme investițiile și operațiunile economice obișnuite în motive pentru controale suplimentare.

Companiile pot fi afectate de problemele fiscale ale furnizorilor, chiar dacă nu aveau cum să le cunoască

Camera Consultanților Fiscali contestă și criteriile care permit evaluarea riscului unei companii în funcție de situația fiscală a furnizorilor săi.

Organizația arată că un contribuabil de bună-credință nu poate cunoaște toate informațiile fiscale privind firmele de la care cumpără bunuri sau servicii.

Printre acestea se numără nedepunerea unor declarații fiscale, precum D300, D394, D390 sau D406, existența unor restanțe, neconcordanțele din sistemul e-Factura ori includerea furnizorului în anumite baze de date interne ale ANAF.

Multe dintre aceste informații sunt protejate de secretul fiscal și nu pot fi verificate de partenerii comerciali.

În consecință, o companie poate ajunge să suporte efectele unor nereguli comise de furnizori, fără să fi avut posibilitatea de a le identifica la momentul tranzacției.

O problemă suplimentară este momentul în care ANAF evaluează situația furnizorului.

Potrivit observațiilor CCF, analiza se realizează în raport cu situația acestuia de la data verificării, nu neapărat de la data operațiunii comerciale.

Astfel, un furnizor care era activ și avea o situație fiscală validă atunci când a emis facturile poate deveni inactiv ulterior.

Această schimbare ar putea afecta evaluarea deconturilor depuse de clienții săi, chiar dacă tranzacțiile au avut loc într-o perioadă în care nu existau problemele respective.

Consultanții fiscali consideră că o asemenea abordare pune contribuabilii într-o situație în care verificările efectuate la momentul achiziției nu mai oferă suficientă protecție.

CCF invocă o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind răspunderea pentru faptele furnizorilor

În argumentația transmisă autorităților, Camera Consultanților Fiscali face referire și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Organizația invocă hotărârea în cauza Paper Consult, C-101/16, referitoare la tratamentul fiscal aplicat contribuabililor în legătură cu situația furnizorilor.

Potrivit CCF, practica judiciară națională și europeană a clarificat deja problemele legate de transferarea consecințelor unor nereguli fiscale asupra partenerilor comerciali de bună-credință.

Reprezentanții organizației amintesc că legislația românească a fost modificată începând cu 1 ianuarie 2017 pentru a corecta mecanismul criticat.

În acest context, consultanții fiscali consideră surprinzătoare reintroducerea, printr-un ordin administrativ, a unor criterii care ar putea produce efecte similare.

Critica principală privește posibilitatea ca un contribuabil să fie afectat de comportamentul fiscal al altei persoane, fără o analiză individuală a propriei conduite.

Blocarea rambursărilor de TVA poate reduce investițiile și veniturile încasate de stat

Camera Consultanților Fiscali avertizează că efectele noilor criterii nu se limitează la întârzierile în recuperarea TVA.

În cazul companiilor care depind de rambursarea sumelor respective, lipsa lichidităților poate determina reducerea activității, amânarea investițiilor și dificultăți în efectuarea plăților curente.

Dan Manolescu, președintele CCF, susține că aplicarea prea largă a mecanismului ar putea produce inclusiv pierderi pentru bugetul de stat.

„Înțelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc volumul activității, cifra de afaceri și profitul. Bugetul încasează mai puțin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piața internă scade odată cu acestea. Investițiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite”, a declarat acesta.

Reprezentanții organizației atrag atenția și asupra efectelor în lanț pe care le pot produce întârzierile.

O companie care nu primește la timp TVA solicitată la rambursare poate ajunge să își amâne plățile către furnizori.

La rândul lor, furnizorii pot întâmpina probleme de lichiditate și pot întârzia achitarea propriilor obligații, inclusiv a celor fiscale.

În acest fel, un blocaj financiar apărut la nivelul unei singure companii se poate transmite către alți participanți la circuitul economic.

Consultanții fiscali reclamă lipsa justificărilor pentru cei 24 de noi indicatori de risc

CCF critică și modul în care au fost fundamentate modificările introduse de ANAF.

Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și fost director general în Ministerul Finanțelor, în prezent președinte al Comitetului fiscal al CCF, afirmă că organizația a analizat documentația care a stat la baza ordinului.

Potrivit acestuia, referatul de fundamentare nu explică suficient motivele introducerii noilor criterii și nici efectele estimate ale aplicării lor.

„Am studiat Referatul de fundamentare și motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administrația fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt și argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabileste dacă un decont de TVA cu opțiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită și, drept urmare, va fi supus unei inspecții fiscale anticipate”, a afirmat Doru Dudaș.

Acesta susține că documentația nu prezintă nici măcar o analiză sumară a situației existente înaintea modificării regulilor.

În opinia sa, datele statistice deținute de ANAF ar fi trebuit să permită identificarea problemelor sistemului anterior și justificarea fiecărei schimbări.

Absența acestor explicații ridică semne de întrebare cu privire la necesitatea și proporționalitatea noilor indicatori de risc, potrivit reprezentanților CCF.

Camera Consultanților Fiscali cere criterii clare, praguri și posibilitatea contestării deciziilor

În adresa transmisă Ministerului Finanțelor și ANAF, Camera Consultanților Fiscali a inclus și alte probleme identificate în procedura de rambursare a TVA, pe lângă exemplele prezentate public.

Organizația susține că prevenirea fraudelor fiscale poate fi realizată fără afectarea nejustificată a contribuabililor care își respectă obligațiile.

În acest sens, reprezentanții CCF consideră necesară utilizarea unor criterii care să țină cont de gravitatea situațiilor identificate, de comportamentul propriu al fiecărei companii și de circumstanțele concrete ale operațiunilor economice.

Ei solicită existența unor praguri clare, analiza individuală a riscurilor și posibilitatea contribuabililor de a contesta măsurile care îi afectează.

„Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care lovește frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiția respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală și cale de atac”, a declarat Dan Manolescu.