Curtea Penala Internationala (CPI) este unul dintre principalele motive de discordie in relatiile transatlantice. Rostul CPI, statuata prin Tratatul de la Roma, parafat de 90 de state si intrat in vigoare cu un an in urma, este acela de investiga si de a aduce in fata judecatorilor persoane care comit delicte grave din punctul de vedere al dreptului international. Pentru inceput, CPI va avea in jurisdictie delicte precum genocidul, crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii.
Initial, Washingtonul a jucat un rol activ in negocierile pentru reglementarea CPI, fiind cu deosebire preocupat de normarea corecta a procedurilor penale si de protejarea drepturilor celor inculpati. Unul din ultimele acte pe care le-a semnat Bill Clinton ca titular al Biroului Oval privea aderarea Statelor Unite la Tratatul de la Roma. El avea sa declare ulterior ca realizase imposibilitatea ratificarii tratatului privind CPI de catre Senatul SUA, dar a tinut sa-l parafeze totusi, din spirit internationalist.
Adversar neimpacat al acestui aranjament multilateral, presedintele Bush a retras anul trecut sprijinul Americii pentru institutia CPI. Motivul pentru care America reclama un tratament special pentru cetatenii sai, in special pentru militari, este legat de amenintarile relevate de atacul din 11 Septembrie si, respectiv, de faptul ca SUA sunt implicate, prin pozitia lor de unica superputere, in controlul mai tuturor focarelor de conflict si instabilitate din lume. Washingtonul are motive sa creada ca, expusi jurisdictiei CPI, militarii americani vor fi tinta unor persecutii juridice si politice
din partea diverselor grupuri de interese.
In 2002, Congresul SUA a adoptat legea privind protectia cetatenilor americani aflati in misiune in strainatate (American Service Members Protection Act). Intre altele, legea prevede suspendarea ajutoarelor militare pentru tarile care au aderat la Tratatul de la Roma, dar nu au incheiat acorduri bilaterale in materie cu Statele Unite pana la 1 iulie 2003, data la care CPI urma sa-si intre in drepturi. La termenul limita, dincolo de linia de ofsaid trasata de Washington se aflau 35 de tari, din cele 134 carora SUA le ofera asistenta financiara pentru aparare.
Printre tarile care pierd acest gen de sprijin nu se numara, prin definitie, membrele NATO si alti aliati strategici majori ai Americii: Argentina, Australia, Bahrein, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Iordania, Japonia, Noua Zeelanda, Taiwan. De asemenea, sunt exceptate 22 de tari, intre care si Romania, care au semnat acorduri bilaterale cu Washingtonul, dar nu le-au ratificat; ele mai au ragaz sa faca acest lucru pana la 1 noiembrie 2003.
Asa se face ca marii suporteri vest-europeni ai CPI in chestiune nu sunt atinsi de decizia Washingtonului, in timp ce noua state est-europene cad sub incidenta ei: Bulgaria, Croatia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Serbia-Muntenegru, Slovacia si Slovenia. Situatia nu este nici ironica, nici absurda: presiunea SUA este focalizata pe tarile in curs de dezvoltare, unde trupele sale sunt frecvent dislocate, iar amenintarea unor comploturi impotriva americanilor este reala.
Valoarea totala a fondurilor suspendate, de 47 milioane de dolari, este mai curand simbolica, deoarece reprezinta resturi necheltuite in anul fiscal curent, care se incheie in toamna. Bulgaria se remarca din randul celor 35 de tari, cu 10 milioane de dolari necheltuiti, din totalul de 19,5 milioane, cate i-au fost alocate.
O data cu adoptarea bugetului militar pe 2004 de catre Congresul SUA, valoarea fondurilor pierdute de tarile asistate se va multiplica in mod considerabil. Romania va putea sa foloseasca pana la capat suma de 26 milioane de dolari alocata in 2003, dar va intra in regim de suspendare incepand cu 1 noiembrie, daca nu va ratifica acordul bilateral cu SUA. Daca nu va interveni un compromis intre Wasshington si Bruxelles si pentru ca nu-si va putea permite sa irite, o data mai mult, UE prin sprijinul politic acordat SUA, Guvernul de la Bucuresti va fi pierde ajutoarele militare americane. Dar nu pentru mult timp, ci pana in mai 2004, cand Romania va redeveni eligibila pentru acest tip de asistenta prin integrarea in NATO ca membra cu drepturi depline.

15 miliarde USD anual, ajutoare externe

· 5 miliarde de dolari au totalizat ajutoarele militare americane acordate tarilor din Orientul Mijlociu cu ocazia recentei interventii in Irak.
· 134 de tari se afla pe lista curenta a celor care beneficiaza de ajutoare militare americane.
· 35 de tari din cele 134 au fost suspendate pana cand vor amenda aderarea lor la Tratatul de la Roma printr-un acord bilateral cu SUA pentru imunitatea militarilor americani.
· 15 miliarde de dolari este suma pe care SUA o cheltuiesc anual cu titlu de asistenta financiara de diverse tipuri, acordate majoritatii tarilor lumii.

Washingtonul a Inclinat balanta In ultimele luni

· Tratatul de la Roma privind CPI a fost parafat de 90 de tari din cele aproape 180 cate sunt membre ale ONU.
· State cu pondere in balanta mondiala a puterilor, precum Rusia, China ori Turcia, nu au aderat la Tratatul de la Roma.
· 51 de tari dintre cele 90 care au subscris la Tratatul de la Roma au parafat si acorduri bilaterale cu SUA privind neextradarea militarilor americani, in baza articolul 98 din tratat.
· sapte tari din cele 51, intre care Egiptul si Mongolia, au preferat sa pastreze discretia asupra unor acorduri similare semnate cu SUA.
· Unele guverne, altele decat reprezentand cele 51 de state, au dat asigurari verbale Washingtonului ca, la nevoie, vor asigura imunitatea juridica a militarilor americani.
· Jumatate din tarile care sprijina SUA si-au dat acordul in ultimele patru luni, din care jumatate, in ultima luna.