Economia autohtonă a dovedit un potenţial de dezvoltare şi de creştere în ultimii ani, iar situaţia economică comercială dintre România și Ungaria nu este una suficient de cunoscută publicului larg. 

Capital: Cum percepeți Ungaria și cum vă simțiți în această țară?
Marius Lazurcă: Ca bucovinean născut la Timișoara și stabilit la Arad am multe motive să am o percepție pozitivă despre Ungaria, un stat de care ne leagă nu doar vecinătatea geografică și istoria comună, ci și suprapunerile culturale și civilizaționale vizibile cu ochiul liber. Nu e întâmplător că unul din cuvintele fundamentale din limba română – „gând“ – vine din maghiarul „gond“. Prin urmare, o oarecare familiaritate cu maghiara și Ungaria a precedat, în cazul meu, sosirea la post la Budapesta, un loc în care, împreună cu soția și copiii, ne simțim foarte bine.

Capital: Cam câți unguri credeți că vin anual în România? Dar români în Ungaria?
Marius Lazurcă:
Datele de care dispun indică o oarecare asimetrie și în acest domeniu. Cetățenii unguri reprezintă unii dintre cei mai numeroși turiști străini care vizitează România iar această realitate va deveni din ce în ce mai vizibilă, din motivul că interesul pentru România va crește constant în anii următori. În ceea ce îi privește pe turiștii români în Ungaria, numărul lor este comparativ mai mare – 3,4 milioane față de 1,6 milioane. Interesul românilor este focalizat asupra destinațiilor termale de la frontiera comună (Gyula, de exemplu) și asupra Budapestei, grație inclusiv curselor low fare dinspre România. 

Capital: Care sunt principalele obiective ale diplomaţiei române în Ungaria? Care este cel mai important obiectiv comun dintre România și Ungaria?
Marius Lazurcă:
În opinia mea, cred că putem capitaliza în continuare actul reconcilierii noastre istorice, adică voința comună, exprimată la începutul anilor ’90, de a depăși rănile trecutului și de a inaugura perspectiva unei cooperări strategice, în interiorul NATO și UE. Expresia politico-juridică a reconcilierii româno-ungare este Tratatul de bază semnat în 1996 la Timișoara, care conține, desigur, și orientări fundamentale cu privire la colaborarea noastră economică, fiindcă și economiile noastre se cuvine să exprime dinamismul și beneficiile unor raporturi cu adevărat strategice.

Capital: Care este potenţialul de export al României în Ungaria?
Marius Lazurcă:
Comerțul bilateral ungaro-român exprimă un aparent paradox: a început să crească odată cu declanșarea crizei financiare globale din 2008. Dacă în acest an de referință comerțul nostru înregistra o valoare de circa 5,8 miliarde de euro, în 2015 atinsesem valoarea record de 8 miliarde. Această creștere, de aproape 40 de procente, s-a făcut în mod echilibrat, așadar printr-un spor deopotrivă al exporturilor și importurilor între cele două țări. În acest context, România încă înregistrează o balanță comercială negativă cu Ungaria, un deficit care începe gradual să scadă, dar rămâne totuși semnificativ. În opinia mea, această asimetrie se poate corecta în anii care urmează prin două metode: prin scăderea importurilor din Ungaria, în domenii – precum agricultura – unde România are încă un potențial serios de creștere; în al doilea rând, deficitul comercial se poate corecta prin creșterea exporturilor noastre în domenii de interes pentru Ungaria – energie și turism, de pildă. Sunt încrezător așadar că în următorii 10 ani vom atinge un comerț mai echilibrat cu vecinii noștri occidentali.

Capital: Cum credeţi că vor evolua relaţiile comerciale dintre cele două state?
Marius Lazurcă:
În momentul de față vindem în Ungaria mai puțin decât cumpărăm de la vecinii noștri, din motive multiple, pe care se cuvine să le analizăm și, gradual, să le corectăm. Fără să fiu un specialist, cred că balanța noastră comercială bilaterală este dezechilibrată în beneficiul Ungariei din următoarele rațiuni. Mai întâi, fiindcă valoarea investițiilor străine (FDI) în Ungaria este mai mare decât suma echivalentă referitoare la România. Ungaria este în continuare unul dintre campionii regiunii în ceea ce privește capacitatea de a atrage FDI, ca rezultat cumulat al mai multor factori: reformă economică timpurie, integrare rapidă în NATO și UE (înaintea României), investiții importante în infrastructură, proximitate geografică față de două din sursele regionale cele mai importante de FDI – Germania și Austria. Aceste investiții străine s-au tradus prin retehnologizare, creștere a productivității economiei și, prin urmare, a competitivității și „exportabilității“ produselor un­gu­rești. Pe de altă parte, constatăm, mai ales în ultimii ani, că România recuperează decalajele de dezvoltare, fapt care se va exprima, pe termen mediu, într-un comerț bilateral mai important și mai echilibrat decât este el azi.

Capital: Cât de interesați sunt investitorii maghiari de România? Dintre domeniile economice din țara noastră, pe care l-ar putea lua în vizor investitorii maghiari?
Marius Lazurcă:
Fără să ocupe unul din locurile fruntașe, investițiile ungurești în România sunt totuși semnificative (peste 900 de milioane de euro). Câteva companii cunoscute în Ungaria au decis să își extindă operațiunile și în România în domeniul energiei (MOL), bancar (OTP), medicamentelor (Gedeon Richter) și imobiliar (TriGranit). Aceste investiții nu sunt speculative, ci vizează o prezență stabilă pe piața noastră. Cred de asemenea că există potențial de creștere în domeniile turismului, agriculturii și industriei prelucrătoare conexe.

Capital: Care credeți că sunt programele care ar trebui îm­bunătățite pentru consoli­da­rea relațiilor economice ro­mâno-ungare?
Marius Lazurcă:
Sunt convins că aceste relații vor crește pe măsură ce infrastructura de interconectare se va consolida. A doua legătură pe autostradă, la nivelul Oradiei, gazoductul Arad-Szeged, o nouă conexiune electrică transfronta­lieră, legături prin rețele de fibră optică, conducta de apă între județele Arad și Bekes – toate aceste proiecte în lucru au vocația de a impulsiona raporturile noastre economice.

Te-ar putea interesa și: