Taxa clawback a ajuns deja la 24.13 % în primul trimestrau al acestui an, față 19.86% în primul trimestru al anului trecut sau de 15.62%, în primul trimestru al anului 2016. Având în vedere că taxa clawback se aplică la un preț al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, care devin fixe la un preț al medicamentului mai mare de 300 de lei, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare. De exemplu taxa clawback, la nivelul din trimestrul I, reprezintă 34% din prețul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei și este de abia 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei.

APMGR atrage atenția că producătorii de medicamente generice nu mai pot susține un consum de care nu sunt responsabili și care crește în special din cauza introducerii necondiționate pe lista de medicamente compensate a medicamentelor inovative.

„Nu este echitabil pentru noi să finanțăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanțăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție. Și pacienții și economia României vor pierde” a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR.
APMGR estimează că, în condiţiile menţinerii mecanismului actual, taxa clawback va ajunge la 30% până la sfârşitul anului, ceea ce ar însemna că pentru medicamentele sub 25 de lei impactul taxei în preţul de producător ar ajunge la 42%.
Iată lista medicamentelor nerentabile care riscă să dispară:

Medicamente Nerentabile_Mai 2018 by Alexandru Urzica on Scribd

Te-ar putea interesa și: