Luni, 15 mai 2023, în cadrul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Alina Gorghiu şi-a exprimat dorinţa de a întări dialogul Senatului României cu consiliile judeţene în elaborarea legislaţiei și a fi impuse măsuri prin care consiliile judeţene să poată obţine venituri pentru diverse proiecte.

„Bugetul de stat se închide cu sumele către local. Adică ce mai rămâne, dacă rămâne, se distribuie către local. Consiliul judeţean nu are venituri proprii, motiv pentru care stă la mâna Guvernului pentru orice proiect judeţean, prin legea bugetului. De aceea, atunci când se stabilesc sarcini la nivelul consiliilor judeţene, statul ar trebui să se asigure că le şi finanţează.

Decidentul politic, indiferent de partidul din care face parte, va trebui să gândească curajos, să găsească acele modalităţi, pârghii legislative ca să dai posibilitatea reală de obţinere a unor venituri pentru Consiliile Judeţene, astfel încât aceste fonduri să poată fi direcţionate eficient către refacerea infrastructurii judeţene, comunale ori către activităţi economice, cum ar fi, de pildă, procesarea produselor agricole, unde stăm nu chiar bine.

În cadru formal, această consultare pe iniţiative legislative există, avizul UNCJR regăsindu-se de regulă pe proiectele legislative venite de la Guvern. Dar îmi doresc să trecem dincolo de cadrul formal, să transformăm acest dialog în unul de participare activă, pe orice temă de interes pentru administraţie. Obiectivul este simplu: rezolvarea intereselor colectivităţilor locale.

Un stat puternic este un stat cu instituţii puternice. În această cheie aş dori să abordez şi ‘elefantul’ numit descentralizare. O temă deloc nouă, dar de foarte mare interes. Mai ales în perioadele de criză, ştim cu toţii că există întotdeauna această tendinţă de centralizare, mai ales financiară”, a declarat, luni, Alina Gorghiu.

În 2024, s-ar putea ca 30% dintre candidații la alegerile locale să fie femei

„Când însă ne mai despart puţine luni de 2024, an electoral fără precedent în istoria României, abordarea descentralizării, a regionalizării trebuie ferită de abordările populiste. Tema însă trebuie asumată în 2025 ferm şi până la capăt de viitoarea majoritate”, a adăugat ea.

Potrivit spuselor sale, „există şanse mari” ca, anul viitor, pe listele de candidaţi pentru alegerile locale să fie minimum 30% femei.

„Domnul prim-ministru Ciucă şi domnul preşedinte Marcel Ciolacu au fost partenerii mei puternici în promovarea acestei normalităţi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi inclusiv în administraţie. Astăzi, din cele 41 de consilii judeţene, numai două sunt conduse de femei. Adică mai puţin de 5%, în condiţiile în care 52% din electorat este format din femei (…) Sunteţi în contact permanent cu cetăţenii. Haideţi să le oferim românilor siguranţă, respectarea drepturilor şi condiţii decente de trai”, a precizat preşedintele interimar al Senatului.