Șeful guvernului de la Chișinău a demisionat, după ce președinta țării a afimat că serviciile de informații de la Chișinău au descoperit un plan al Rusiei de a da o lovitură de stat, scrie CNBC analizând cele mai recente evenimente de peste Prut și intențiile Moscovei privind această țară.

Republica Moldova, un mic stat european aflat la granița de vest a Ucrainei, s-a trezit prins în războiul Rusiei în urma demisiei guvernului de la Chișinău. Una dintre cele mai sărace din Europa, Moldova a fost afectată de tulburări politice și probleme economice în ultimul an, inclusiv în regiunea separatistă pro-rusă, Transnistria.

Președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că a pus la cale o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul pro-european de la Chșinău folosind „sabotori străini”.

Moscova ar putea să folosească Republica Moldova pentru a semăna discordie

Analiştii politici susțin că este posibil ca Moscova să folosească Moldova, mai exact grupuri separatiste din Transnistria, pentru a semăna discordie şi a dezarma Ucraina, înainte de împlinirea unui an de război.

„Rușii au făcut exact invers față de ceeea au făcut anul trecut în Belarus”, a declarat Clinton Watts, expert la Institutul de Cercetare în Politică Externă, referindu-se la acumularea de tancuri de-a lungul graniței de nord a Ucrainei, înainte de a o invada.

În ultimele luni, forțele Ucrainei și aliații lor occidentali au estimat că ofensiva Rusiei va fi concentrată în estul țării. „Din perspectiva Kremlinului, este o strategie destul de inteligentă. De fiecare dată când este subestimată capacitatea Rusiei de a crea confuzie, apar astfel de lucruri”, a adăugat Watts.

Ce s-a întâmplat în Moldova

Maia Sandu a declarat că tacticile de perturbare ale Kremlinului ar fi implicat cetățeni din Rusia, Belarus, Muntenegru și Serbia, care au intrat în Moldova încercând să declanșeze proteste pentru a „schimba guvernul legitim cu un guvern ilegal, controlat de Federația Rusă”.

„Scopul acestor acțiuni este de a răsturna ordinea constituțională și a pune țara noastră la dispoziția Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană”, a spus Sandu.

Rusia a respins rapid afirmațiile, în timp ce Muntenegru și Serbia au cerut guvernului de la Chișinău mai multe informații. Încă de anul trecut au apărut temeri că Moscova ar putea trece la recunoașterea regiunii separatiste Transnistria, ca stat independent, așa cum a făcut cu Donețk și Lugansk, folosindu-le ca pretext pentru invazia Ucrainei.

De ce Moldova poate fi o țintă

Fost stat sovietic, Republica Moldova și-a consolidat legăturile cu Occidentul în ultimii ani, primind în 2022 statutul de candidat la UE, în aceeași zi cu Ucraina. Decizia a nemulțumit Moscova, care „consideră Moldova ca făcând parte din sfera sa de influență, așa cum a făcut cu Ucraina și toate celelalte state foste sovietice”, susține Watts. Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a fost puternic lovită de consecințele războiului, făcând-o „vulnerabilă din punct de vedere economic și politic”, a declarat Jason Bush, analist senior la Eurasia Group.

Moldova s-a confruntat cu o criză energetică severă, încercând să scape de dependența de gazul rusesc. În paralel, un aflux de refugiați care sosesc aici peste granița comună cu Ucraina a pus presiune asupra celor 2,6 milioane de locuitori ai țării, care se confruntă cu o rată a inflației de peste 30%. Unii analiști susțin acum că schimbarea guvernului ar putea reprezenta o oportunitate pentru Moldova de a-și „reseta” și a-și reafirma autoritatea, după luni de tulburări.

Ar putea fi Moldova următoarea frontieră a Rusiei?

Întărirea legăturilor occidentale cu Republica Moldova poate provoca alte interferențe ale Rusiei.

Analiștii spun că preocupările cu privire la o invazie pe scară largă sunt exagerate și că e greu de imaginat că grupurile separatiste din Transnistria, sau cei 1.500 de militari ruși staționați aici, vor avea capacitatea militară de a destabiliza Moldova sau că vor fi folosiți ca pârghie împotriva Ucrainei.