Profesorul universitar Dan Dungaciu a vorbit despre cursa pentru mult dorita funcție de secretar general NATO. Conform explicațiilor oferite de acesta, o candidatură precum cea a preşedintelui Klaus Iohannis se negociază înainte de a fi anunţată.
„Nu are rost să arunci o candidatură fără niciun sprijin”, a subliniat Dungaciu.
Cursa din NATO poate fi influențată de războiul din Ucraina
Totuși, alegerea viitorului şef al Alianţei ar putea fi decisă şi în funcţie de evoluţiile războiului din Ucraina.
„Asemenea candidaturi se negociază, înainte de a fi anunţate. Deci, probabil că a fost o negociere, pentru că altminteri nu are rost să arunci o candidatură fără niciun sprijin. Presupunem că a existat o negociere. Negocierile au existat în condiţiile în care deja Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au anunţat că îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte”, a declarat Dan Dungaciu pentru Agerpres.
De asemenea, acesta a spus și că există un alt factor. Este vorba despre Ungaria, care a anunţat că nu îl vrea pe candidatul olandez. Asta ar putea să însemne „un tip de constanţă diplomatică a Ungariei, prin care aşteaptă şi ea să primească ceva la schimb sau anunţă că face un joc de negociere”.
„Deci există deja un anunţ făcut şi susţinere din partea a trei actori grei din cadrul NATO. Nu e vorba de orice susţinere, ci este vorba de susţinere grea. Sigur, asta nu înseamnă că jocurile sunt făcute, pentru că există un actor, Ungaria, care a anunţat că nu îl vrea pe candidatul olandez. Iar asta ar putea să însemne un tip de constanţă diplomatică, dacă vreţi, a Ungariei, prin care aşteaptă şi ea să primească ceva la schimb sau anunţă că face un joc de negociere pentru a câştiga „dividende” în altă parte. În principiu, jocul se joacă.
E foarte interesant care vor fi reacţiile de aici înainte, pentru că la domnul Rutte au venit destul de repede, printr-o conferinţă de presă a domnului Biden, la Casa Albă, acesta exprimând, la nivel de preşedinte al Statelor Unite, susţinerea pentru Rutte”, a mai spus Dungaciu.
Mandatul lui Stoltenberg se încheie în octombrie
De asemenea, acesta a spus și că „atmosfera din teren” ar putea „redefini teoria victoriei Occidentului” în războiul din Ucraina. Acest lucru ar duce la alegerea unui anumit tip de preşedinte al NATO.
„Mandatul lui Stoltenberg se încheie în octombrie. Alegerile din America sunt în noiembrie. Nu ştiu în ce măsură o să depindă alegerea viitorului secretar general al NATO de atmosfera din teren. Nu ştiu în ce măsură lucrurile vor fi decise de ce se întâmplă pe front, adică în Ucraina, şi în ce măsură va continua ofensiva susţinută inclusiv de NATO, chiar dacă nu cu prezenţă efectivă, sau se va duce spre o negociere. Pentru că în funcţie de cum arată lucrurile, dacă vreţi, va fi ales şi un secretar general al NATO.
Dacă vrei să alegi un secretar general mai radical, ‘pus pe război’, aşa, între ghilimele, atunci înseamnă că trebuie să te decizi – şi nu e vorba numai de NATO aici, ci şi de americani, de Uniunea Europeană, de G7 – ca războiul să meargă cât mai departe, încă un an sau doi, până când, nu-i aşa, victoria Ucrainei să poată fi definită în termenii pe care îi ştim acum. Dacă victoria Ucrainei va trebui să fie redefinită, sau teoria victoriei Occidentului va fi redefinită, în sensul în care va deveni tot mai plauzibilă inclusiv o negociere, mă rog, nu ştiu, (…) s-ar putea să fie ales un candidat care să fie capabil să susţină şi un asemenea mesaj”, a mai spus analistul politic pentru sursa menționată.
Aceste evoluţii sunt sunetul de fond al alegerilor
Potrivit analistului, aceste evoluții sunt „sunetul de fond al alegerilor”. Totodată, specialistul a subliniat și că bătălia pentru Ucraina nu este doar de pe teren, dar și o luptă care va avea loc „după ce armele tac”.
În acest context, spune el, va fi ales un candidat mai pregătit, pentru o anumită strategie pe care NATO o va adapta în Ucraina.
„Aceste evoluţii eu cred că sunt sunetul de fond al acestor alegeri. Sigur, chiar dacă apar soliştii, cântă la chitară, basul acestor alegeri va fi atitudinea Occidentului, în special a Americii, a Uniunii Europene şi a G7 faţă de războiul din Ucraina. Şi, în funcţie de asta, putem să vedem inclusiv şi candidaţii, anume care candidat va fi mai pregătit pentru un anumit tip de strategie pe care NATO o va adapta în Ucraina. E un element care nu e foarte vizibil şi care poate încă nu se discută, pentru că încă nu ştim exact cum o să arate anul 2024 sau sfârşitul anului 2024, începutul anului 2025, dar cu siguranţă că va conta şi el în decizia de alegere a liderului sau, mă rog, a secretarului general NATO”, a completat Dan Dungaciu.
Acesta nu crede că „susţinerile” pentru candidatura preşedintelui Klaus Iohannis „se pot decide de pe acum”.
