În copilărie, Ştefan Poienaru a avut două pasiuni: handbalul şi agricultura. Mingea l-a fascinat de mic și a jucat rolul cel mai important în decizia lui de a urma Facultatea de Educație Fizică și Sport. Nu a avut însă succes, așa că s-a orientat către cea de-a doua dragoste, agricultura, intrând la Facultatea de Agronomie. Făcuse primii pași în acest domeniu în perioada în care a locuit cu bunicii într-o fermă din judeţul Sălaj, dar cunoștiințele serioase și le-a cultivat în anii de studenție.

După ce a absolvit facultatea, Poienaru nu a devenit agricultor, ci ziarist. Asta pentru că a câştigat concursul organizat de emisiunea Viaţa Satului pentru găsirea unui colaborator. „Când am ajuns acolo era altă lume faţă de ceea ce îmi imaginasem, iar după două săptămămâni am renunţat“, îşi aminteşte omul de afaceri. Apoi, soacra i-a propus să se mute în Feteşti. Ideea i-a surâs și spera că va avea parte de multe provocări. „În 1972 am ajuns în Balta Ialomiţei, zonă despre care nu ştiam nimic până să o cunosc pe colega mea de grupă, care ulterior mi-a devenit soţie“, îşi aminteşte antreprenorul.

Poienaru a fost şef de fermă timp de şapte ani, după care a ajuns director tehnic, şi, în cele din urmă, director general. Omul de afaceri îşi aduce aminte cu nostalgie de mentorul său Dumitru Dumitru, cel care a înfiinţat primul IAS în Balta Ialomiţei. Soarta a făcut ca fiul lui Dumitru să ajungă astăzi directorul economic al grupului de firme deţinut de Ştefan Poienaru, Agrofam.

Antreprenorul se mândreşte cu faptul că a reuşit să lucreze în agricultură atât în epoca socialistă, cât şi în cea capitalistă, chiar dacă a întâmpinat multe dificultăţi. „După evenimentele din 1989, am trăit o dramă pentru că m-am trezit într-o realitate în care nu aveam un serviciu, neaşteptată pentru mine. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să vând un televizor color pe care l-am avut în casă. După 20 de ani în agricultura socialistă am fost nevoit să optez pentru o activitate privată şi m-am apucat de comerţ cu peşte“, a spus Poienaru. După câteva luni, s-a reangajat la IAS-ul de stat, dar a continuat să se ocupe și de comerțul cu pește. Își amintește că a reuşit să vândă într-un an 8 tone de sturioni şi 280 de kilograme de icre negre, ceea ce reprezenta 20% din cota României.

„Materia primă o luam de la pescarii de pe malul Braţului Borcea. La început, nu aveam bani şi le duceam ţuică, vodcă sau alte produse. Încărcam peşte într-o Lada 1.500 şi plecam zilnic la Bucureşti“, povesteşte fermierul.

Doi ani s-a ocupat de comerţul cu peşte, care a fost destul de profitabil. Banii pe care i-a câştigat i-a investit într-un tractor cu două remorci. A făcut această achiziţie pentru că a văzut o oportunitate în comerţul cu cereale în momentul în care CAP-ul nu mai era obligat să furnizeze cereale la fondul statului, iar ogradele oamenilor s-au umplut cu grâne. În tot acest timp, antreprenorul încă lucra la stat, fiind angajat în cadrul unui IAS. După ce a intrat în comerţul cu cereale, nu a renunţat la afacerea cu peşte. Totuși, în 1992 a trebuit să-şi dea demisia din funcţia de la stat şi a luat în arendă primele 140 de hectare de teren. Acum a ajuns să deţină în arendă şi în proprietate privată peste 15.000 de hectare.

Compania Agrofam a înfiinţat-o în mai 1992 şi a reuşit să o dezvolte foarte rapid. Pentru a putea să o gestioneze mai bine, a divizat-o. Astăzi, grupul de firme deținut de milionar este în topul celor mai performante holdinguri cu capital românesc din domeniul agricol. 

Antreprenorul susţine că în afaceri a avut multe neîmpliniri, dar consideră că două lucruri le-a făcut foarte bine. „Primul este faptul că am avut un program de investiţii coerent. Media investiţiilor din ultimii 20 de ani depăşeşte 2 milioane de euro pe an. Am investit atât din profitul obţinut, cât şi din credite de la bănci. Iar al doilea lucru este realizarea, prin diverse motivări, a unei echipe foarte bune“, susţine omul de afaceri. Astăzi grupul de firme Agrofam are peste 400 de angajaţi.

MINI INTERVIU

Poienaru: Culturile din toamnă au toate şansele să aducă producţii bune în 2015

Capital: Ce fel de activităţi aveţi în acest moment?

Ştefan Poienaru: Lucrăm 15.000 de hectare. Cultivăm cereale şi plante tehnice. În fiecare an cultivăm 6.000 de hectare de grâu, 2.500 de hectare de orz, 2.000 de hectare de rapiţă, 1.000 de hectare de soia, 2.000 de hectare de floarea-soarelui şi 500 de hectare de porumb. În zootehnie, avem două ferme una cu 3.000 de bovine şi alta cu 1.500 de caprine. Compania mai dispune de o capacitate de depozitare de 80.000 de tone, în câteva silozuri. Şi mai avem o cramă. 45 de hectare din care 30 hectare reprezintă plantaţie nouă.

Capital: Cum a fost anul agricol 2014 pentru dumnevoastră?

Ştefan Poienaru: 2014 a fost un an agricol bun, ca şi 2013. Meritul principal a fost al parteneriatului cu Dumnezeu. Avem soiuri bune, pesticide, dar totuşi factorul cel mai important este apa. În urma precipitaţiilor din toamnă putem prognoza un an bun pentru 2015. Culturile din toamnă au toate şansele să aducă producţii bune. În 2014, piaţa capitalismului sălbatic nu a funcţionat corect, din punctul de vedere al preţului. Din iunie şi până în septembrie oferta a fost mult mai mare decât cererea, iar astfel s-a pus presiune pe preţ. Am vândut anul trecut la nivelul preţurilor de acum cinci ani, dar costurile direcţionate către carburanţi au crescut semnificativ.

Capital: Ce producţie aţi obţinut în 2014?

Ştefan Poienaru: În medie, am obţinut 4.850 de kilograme de grâu pe hectar, de pe o suprafaţă de 6.000 de hectare. Este o producţie foarte bună. Aproape cinci tone de grâu cu 0,60 de lei per kilogram înseamnă un venit de 3.000 de lei pe hectar. Dar cu siguranţă subvenţia este cea care menţine fermierii pe linia de plutire.

Te-ar putea interesa și: