Accesul rapid, organizarea eficientă şi convenabilă, precum şi utilizarea resurselor existente constituie principalele avantaje ale afacerilor din economia participativă în comparaţie cu serviciile tradiţionale. Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj al acestor afaceri, în România, este lipsa de încredere a populaţiei în tranzacţiile pe internet. 

Conform analizei realizate de Perceptum, pe lângă organizarea mai convenabilă a acestor servicii, consumatorii apreciază şi faptul că platformele sau afacerile colaborative sunt fie mai ieftine, fie gratuite. 

”Un alt avantaj este posibilitatea de a face schimb de produse sau servicii, în locul achitării unei sume de bani. De asemenea, faptul că aceste platforme oferă servicii noi sau diferite de ceea ce există pe piaţă este un beneficiu important. În România, unde traficul sufocă deja marile oraşe, iar calitatea unor servicii precum cele de transport lasă mult de dorit, afacerile de tip car sharing, de pildă, pot îmbunătăţi semnificativ mobilitatea urbană’, consideră realizatorii analizei. 

În ceea ce priveşte dezavantajele platformelor colaborative, conform analizei realizate de agenţia de marketing Perceptum, pe lângă lipsa de încredere în tranzacţiile online, necunoaşterea persoanei sau a entităţii responsabile în cazul producerii unui eveniment nedorit sau a unei probleme reprezintă un mare neajuns. De asemenea, lipsa de încredere în furnizor sau vânzător, precum şi faptul că serviciile sau produsele nu îndeplinesc aşteptările sunt printre principalele piedici. Nu în ultimul rând, informaţiile reduse cu privire la serviciul pus la dispoziţie ridică dificultăţi suplimentare în accesarea acestor platforme.

‘Problemele întâmpinate recent de Uber şi Taxify în Bucureşti determină, în final, maturizarea pieţei şi dezvoltarea ofertei. Pe de altă parte, autorităţile şi reglementatorii trebuie să înţeleagă că o competiţie transparentă şi corectă aduce beneficii comunităţii şi dezvoltă spiritul antreprenorial. Unul dintre atuurile platformelor colaborative este că furnizorul serviciului poate fi şi beneficiar. De asemenea, utilizarea unor resurse existente, dar nefolosite, deblochează active preţioase pentru cei care vor să-şi optimizeze finanţele personale’, arată realizatorii studiului. 

Potrivit unui Eurobarometru realizat la comanda Comisiei Europene, 52% din români nu aveau cunoştinţă, în 2016, de platformele colaborative, faţă de o medie europeană de 46%. De asemenea, 26% auziseră de acest tip de servicii, însă nu le-au utilizat niciodată. Doar patru din 100 de români folosesc regulat o astfel de platformă, la acelaşi nivel cu media europeană. Platformele colaborative sunt aplicaţii bazate pe internet, care facilitează tranzacţiile între persoanele care oferă şi utilizează un anumit serviciu. AGERPRES


Te-ar putea interesa și: