Acesta spune că Guvernul ar trebui să interzică prin ordonanță de urgență organizarea unui referendum de revizuire a Constituției în ziua alegerilor prezidențiale.

„Constituția noastră face o diferență clară între referendumul consultativ și referendumul pentru revizuirea Constituției.

În cazul nostru, Președintele României – care, de fapt, nu are drept de inițiativă în ceea ce privește revizuirea Constituției (art. 150 din Constitutie prevede:”Revizuirea Constitutiei poate fi initiată de Presdintele României LA PROPUNEREA GUVERNULUI…”) – încearcă să folosească referendumul consultativ pentru a determina un referendum de revizuire, punând presiune pe Parlament pentru a elabora o lege de revizuire care să fie supusă la vot odată cu alegerile prezidențiale. Asta e o smecherie balcanică. Si o cheltuială inutilă – două referndumuri pentru aceeasi finalitate.

Constituția revizuită în 2003 era o constituție pre-aderare. În 2014, o comisie specială din Parlament a pregătit o revizuire amplă pentru o Constituție post-aderare. Pentru rațiuni politice (detaliile le pot oferi Victor Ponta si Crin Antonescu), legea respectivă de revizuire nu a fost supusă aprobării prin referendum. Din acest motiv, există în continuare neclarități, spre exemplu, pentru relația Președinte-Premier în regimul nostru semi-prezidențial.

Dacă se doreste un referendum de revizuire a Constituției, pentru intărirea institutiilor statului de drept si nu pentru aspecte ce tin de politica penală si care pot fi rezolvate in fiecare perioadă prin reglementări infra-constitutionale, ar fi nevoie de o abordare mai amplă care să cuprindă, spre exemplu, și reducerea mandatului președintelui de la 5 la 4 ani. Ar fi nevoie de crearea unei comisii speciale în Parlament care să elaboreze un proiect de lege de revizuire, folosind textele si experiența câștigate în dezbaterile din 2014, precum si observatiile CCR si ale Comisiei de la Venetia.

Trebuie să tragem insă si unele concluzii din ce s-a întâmplat la recentele alegeri europarlamentare. A fost jenantă situația în care s-au găsit numeroșii români din străinătate care nu au putut vota. Necesitatea unei reglementări rapide privind votul prin corespondență este evidentă.

Pe de altă parte, faptul că un alegător a trebuit să petreacă în secția de vot 6 minute în loc de 2 minute se datorează deciziei, cu obiective politice, adoptată de Președintele României care a suprapus votului un referendum ce nu avea niciun fel de legătura cu alegerile europarlamentare din 26 mai. Dacă nu ar fi existat acest referendum, ar fi putut să voteze de trei ori mai mulți români din afara granițelor.

Ce concluzie tragem? Desigur, necesitatea elaborării unei legi pentru votul prin corespondenta dar nu trebuie să mai acceptăm nici jocuri politice pe seama timpului si nervilor celor din diasporă. Ar trebui ca alegerile viitoare (prezidentiale, locale, parlamentare) să se desfășoare independent și nu in acelasi timp cu diverse referendumuri ce au finalități politice partizane. O ordonantă de urgentă ar putea să clarifice acest aspect. Și recomandările Comisiei de la Veneția sunt în același sens. Intr-adevăr, decizia CCR nu interzice ca ele să aibă loc in acelasi timp dar Guvernul poate să decidă asupra oportunitătii ca ele să nu se mai suprapună. Si o astfel de hotărâre nu ar fi neconstitutională”, a spus Năstase.

Te-ar putea interesa și: