Cea mai bună veste pentru România. Țara noastră a reușit să îndeplinească la timp cele 7 jaloane asociate acestei tranșe prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență și a transmis cererea de plată către Comisia Europeană în cursul zilei de marți.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a fost cel care a semnat astăzi, 31 mai 2022, prima cerere de plată, în valoare de 907,669 milioane de euro în cadrul Acordului de împrumut privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Mecanismul are o valoare totală de 14,94 miliarde de euro și a fost semnat în 2021 cu Comisia Europeană, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Finanțelor.
Menționăm faptul că aceasta este prima din cele 10 tranșe programate pentru a fi disponibilizate în perioada 2022-2026. Potrivit Regulamentului privind instituirea Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre au posibilitatea de a transmite cereri de plată de două ori pe an.
Adrian Câciu, despre jaloanele din PNRR
Ministrul susține că implementarea reformelor asumate prin PNRR este o prioritate pentru Guvern, iar pasul de astăzi este unul extrem de important pentru țara noastră.
„Guvernul are ca prioritate zero implementarea cât mai rapidă și eficientă a reformelor asumate prin PNRR. România a îndeplinit la timp și integral cele 7 jaloane asociate acestei tranșe prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar transmiterea cererii de plată către Comisia Europeană a fost condiționată de acest lucru.
Acesta este încă un pas pe care îl parcurgem pentru ca fiecare ban cheltuit să fie pentru modernizarea țării.”, a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Cum este structurat Planul Național de Redresare și Reziliență?
Menționa faptul că, potrivit Ministerului Finanțelor, fiecare tragere din împrumut este acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene și are o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de grație de 10 ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.
Referitor la Planul Național de Redresare și Reziliență, acesta este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți în Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și este împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și, concomitent, să urmărească prioritățile Comisiei Europene.
Cei șase piloni sunt: tranziție verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
