Aderarea la zona euro nu mai reprezintă o țintă prea atrăgătoare pentru statele din Uniunea Europeană care nu au adoptat încă moneda euro. Problemele cu care se confruntă Europa și dificultățile prin care trec țări precum Grecia, Irlanda sau Spania au diminuat până aproape de dispariție interesul pentru uniunea monetară.
„Reamintesc că suntem hotărâți să facem tot ce este necesar pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro și sunt absolut convins că zona va ieși din criză fortificată“, a declarat Herman van Rompuy, președintele permanent al Consiliului European la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai țărilor comunitare de la Bruxelles. Optimismul europenilor nu este însă susținut de rezultate economice. Mai mult, ratingurile statelor cu monedă euro sunt din ce în ce mai slabe. Ultimul stat amenințat de pe lista agenției de evaluare Moody‘s este Spania, al cărui sistem bancar are perspective negative. Agenția a estimat, în ultimul raport, că pierderile băncilor spaniole se vor ridica la 176 de miliarde euro, chiar dacă până în prezent băncile au recunoscut doar 88 miliarde euro.
Există și posibilitatea dispariției euro
Următorul stat care va intra în uniunea monetară este Estonia, a cărei aderare va avea loc la începutul anului viitor. „Nu știu dacă este un moment potrivit sau nu pentru aderarea la euro, dar este destul de clar că este în interesul nostru să intrăm în zona euro“, a declarat Toomas Ilves, președintele estonian. „Va fi spo­rită încrederea investitorilor și a mediului de afaceri și va crește bună­starea populației noastre“, a adăugat acesta.
Încrederea investitorilor străini este unul dintre cele mai importante avantaje pe care le oferă adoptarea monedei euro. Altfel, statul respectiv își pierde posibilitatea de control intern a sistemului monetar, rolul băncii naționale fiind preluat de Banca Centrală Europeană.
Însă discuțiile pe marginea situației Uniunii Europene au ajuns până la luarea în calcul a dispariției monedei euro. Care nu mai este de neimaginat, ci doar extrem de scumpă. Eșecul uniunii monetare este echivalent cu eșecul Uniunii în sine, ceea ce ar însemna că toate eforturile din ultimii 20 de ani ale statelor de pe bătrânul continent au fost zadarnice.
La întâlnirea din Consiliul European de iarnă se urmărește amendarea Tratatului de la Lisabona în ideea înființării unui mecanism permanent de stabilitate pentru zona euro, obiectul principal fiind calmarea piețelor. Se discută inclusiv despre lansarea unei emisiuni de euro-obligațiuni comune, în valoare totală de 440 miliarde euro, idee la care se opune, deocamdată, Germania și Franța. Berlinul nu dorește ca statele cu deficite bugetare mari să scape fără să suporte conse­cințele acțiunilor lor, însă măsurile financiare de susținere vor fi oricum necesare. Pe lângă Spania și Portugalia, țări candidate la ajutor financiar din partea UE și FMI, au apărut temeri legate și de situația bugetară a Belgiei.
Amânare tot mai sigură
România ar trebui ca anul viitor să stabilească o dată fixă pentru adoptarea euro. Inițial, momentul intrării în zona euro a fost stabilit pentru 1 ianuarie 2015, însă, cel mai probabil, va avea loc o amânare. Inclusiv Traian Băsescu, președintele României, care dă tonul politicilor economice prin declarații către presă, a anunțat că nu mai este cazul să ne grăbim cu adoptarea.
„Lecțiile pe care le-am văzut la țări nepregătite să fie în euro trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ și să nu mai fixăm termene în timp, ci în realitățile noastre economice“, a declarat Traian Băsescu la TVR. „Nu mai poți să te prefaci că îndeplinești criteriile, dar să ai o economie care nu poate susține realizarea cu ușurință a criteriilor de la Maastricht“, a adăugat acesta. Poziția șefului statului nu este singulară, Cehia și Polonia declarându-se deja în favoarea monedelor proprii atâta timp cât menținerea acestora va fi benefică pentru economie. Totodată, se așteaptă și ca moneda euro să își dovedească viabilitatea.
Amânarea intrării României în zona euro ar putea fi chiar obligatorie în cazul în care și anul viitor Guvernul și Banca Națională ratează țintele de deficit bugetar și inflație.  Pentru accesul la clubul euro în 2015 ar trebui ca din 2012 să intrăm în mecanismele de încadrare (ERM II), țintele macroeconomice fiind obligatorii timp de trei ani consecutivi. Indicatorii ar trebui să fie de 1,6% – inflația medie anuală, 5,2% – pentru rata dobânzii, o variație de maximum 15% a cursului de schimb, un deficit bugetar de maximum 3% și o datorie publică de cel mult 60% din PIB (conform calculelor realizate cu media celor mai buni trei performeri din UE).
Dacă adăugăm și pierderea autonomiei politicii monetare, pare tot mai evident că adoptarea va fi amânată cu câțiva ani. Decizia va fi oricum luată în prima parte a anului viitor, iar evoluția economică va fi determinantă. Prog­nozele pentru anul viitor sunt optimiste, dar mai mult în sensul stopării re­cesiunii.
Nu știm dacă este un moment potrivit sau nu pentru aderarea la euro, dar este destul de clar că este în interesul nostru să intrăm în zona euro.
Thomas Ilves, președintele Estoniei
8,2% este rata estimată de inflație pentru acest an de către BNR, nivel care ar trebui să scadă până la circa 2% pentru a putea accede la zona euro