Pentru a profita la maximum, rutina de a bea cafea este cea care contează. Studiile arată că prăjirea, metodele de preparare și chiar și ora din zi în care se consumă pot face diferența.

Oamenii de știință au identificat sute de compuși diferiți în ceașca de cafea. Majoritatea sunt substanțe aromatice volatile, dar multe au proprietăți bioactive, adică au un impact direct asupra organismului. Polifenolii, de exemplu, sunt antioxidanți naturali care ajută la neutralizarea radicalilor liberi, acele molecule agresive de oxigen care pot deteriora ADN-ul și proteinele.

Cu toate acestea, nu fiecare ceașcă de cafea conține aceeași cantitate de polifenoli. O mare parte din aceasta se reduce la procesul de prăjire, potrivit worldcrunch.com.

Cafeaua are un secret: prăjire medie, aciditate bună

În funcție de soi, boabele de cafea crude conțin între 4% și 12% polifenoli, în principal sub formă de acid clorogenic, care conferă cafelei caracterul acrișor. Cafeaua Robusta tinde să aibă niveluri puțin mai mari decât Arabica. Dar iată problema: cu cât prăjirea este mai mare, cu atât acidul clorogenic este descompus mai mult.

Asta nu înseamnă că trebuie să treci la cafea verde (neprăjită) sau ușor prăjită „blondă”, pe care mulți o consideră prea acidă. Cafeaua are o trăsătură unică: cu cât este prăjită mai mult, cu atât aciditatea este mai scăzută – dar în acest proces apar noi compuși, inclusiv melanoizii, care au și proprietăți antioxidante. Unii polifenoli par să se formeze în principal în etapele finale ale unui proces lung de prăjire.

Luând în considerare toți acești factori, cercetătorii bănuiesc că cea mai mare concentrație de compuși care stimulează sănătatea se găsește în cafeaua prăjită mediu.

Problema? Majoritatea cercetărilor se concentrează pe prăjirea tamburului, metoda folosită de prăjitorii tradiționali de cafea. În schimb, cafeaua prăjită industrial se face la aproximativ 600 de grade Celsius pentru doar câteva minute. Cât de mulți dintre acești antioxidanți benefici supraviețuiesc acestui proces rămâne neclar.

Ce înseamnă prea multă cafea?

La fel ca multe substanțe pe care le consumăm, cofeina depinde doar de dozare. În cantități mici, face exact ceea ce speră băutorii de cafea: te trezește. Acest lucru se datorează faptului că acea cofeină imită adenozina, un neurotransmițător care semnalează oboseala. Prin legarea de receptorii de adenozină, cofeina blochează acest efect, făcându-vă să vă simțiți mai alert și mai concentrat.

Cofeina are un alt as în mânecă: îngustează vasele de sânge din anumite părți ale creierului, motiv pentru care este adesea inclusă în analgezice pentru a le spori eficacitatea.

Cu toate acestea, prea multă cofeină (mai mult de 200 de miligrame pe băutură sau 400 de miligrame pe zi, conform studiilor) poate declanșa nervozitate, anxietate, neliniște și chiar insomnie. În cazuri extreme, poate fi letală, deși ar necesita consumul de aproximativ cinci până la zece grame de cofeină într-o perioadă scurtă: aproximativ 50 de cești de cafea.

Consumul moderat de cafea, asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare

Numeroase studii și meta-analize mari sugerează că beneficiile cafelei se extind cu mult dincolo de conținutul său de polifenoli. Consumul moderat de cafea a fost asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, demență, boala Parkinson. Dar există o problemă: prea multă cafea poate transforma aceste beneficii în riscuri. Cheia constă în găsirea echilibrului și a cantității potrivite de cafea băută zilnic.